9 definiții pentru privitoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRIVITOR, -OARE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care privește, care se uită la cineva sau la ceva. ◊ Loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce privește..., în privința...; asupra, despre. ♦ (Substantivat) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau, p. ext., la o adunare, la o ceremonie etc.; spectator. – Privi + suf. -tor.
PRIVITOR, -OARE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care privește, care se uită la cineva sau la ceva. ◊ Loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce privește..., în privința...; asupra, despre. ♦ (Substantivat) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau, p. ext., la o adunare, la o ceremonie etc.; spectator. – Privi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
privitor, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 35v/35 / V: (înv) prăv~ sm / Pl: ~i, ~oare / E: privi1 + -tor] 1 a Care se uită la cineva sau la ceva. 2 smf Persoană care își îndreaptă ochii spre cineva sau ceva, pentru a vedea. 3-4 (Îlav; îlpp) Privitor la... Referitor la... 5 smf Persoană care se privește în oglindă. 6 smf (Spc; rar) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau la o adunare, la o ceremonie etc. Si: spectator. 7 sm (Înv) Persoană care observă sau supraveghează. 8 sm (Îvr; îf prăvitor) Reprezentant al puterii centrale într-o subunitate administrativ-teritorială- torială. 9 a (Îvr; d. discipline, științe) Care are un caracter teoretic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVITOR, -OARE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) (Cel) care privește, care se uită (la cineva sau la ceva). La locul întîmplării se și adunase o roată neagră de privitori. C. PETRESCU C. V. 34. Văzînd pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc. COȘBUC, P. I 58. Privitorii, cu căciulile în mînă, îi urau drum bun. CREANGĂ, P. 307. ◊ Loc. prep. Privitor la... = referitor la... relativ la... asupra, despre. Notele privitoare la viața intimă a lui... Turgheniev sînt destul de restrînse. SADOVEANU, E. 233. Proiect privitor la întrebuințarea... veniturilor asociațiunii. ODOBESCU, S. I 475. ♦ (Substantivat, învechit) Persoană care asistă la o reprezentație teatrală; spectator. Multe scene sînt cu adevărat dramatice și vrednice a mișca sufletul privitorilor. CARAGIALE, O. III 221. Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: Joace unul și pe patru Totuși tu ghici-vei chipu-i. EMINESCU, O. I 196. Altul zicea ca să se tipărească piesa și să se împartă la privitori. NEGRUZZI, S. I 342.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRIVITOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care privește. 2) Persoană care asistă la un spectacol; spectator. /a privi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
privitór, -oáre adj. și s. Care privește, spectator: publicu privitor, privitoriĭ. Adv. Relativ la: a vorbi privitor la călătorie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
privitor adj. m., s. m., pl. privitori; adj. f., s. f. sg. și pl. privitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
privitor adj. m., s. m., pl. privitori; adj. f., s. f. sg. și pl. privitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRIVITOR s., adj. 1. s. v. spectator. 2. adj. referitor, relativ. (Documente ~oare la Moldova.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIVITOR s., adj. 1. s. spectator, (rar) uitător. (Toți ~ erau încîntați.) 2. adj. referitor, relativ. (Documente ~ la Moldova.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
privitoare, privitoaresubstantiv feminin privitor, privitoareadjectiv privitor, privitorisubstantiv masculin
- 1. Care privește, care se uită la cineva sau la ceva. DEX '09 DEX '98 Sinonime NODEX
- 1.1. Persoană care asistă la un spectacol artistic sau teatral. DEX '09 Sinonime DEX '98 NODEX Scribansinonime: spectator
- Multe scene sînt cu adevărat dramatice și vrednice a mișca sufletul privitorilor. CARAGIALE, O. III 221. DLRLC
- Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: Joace unul și pe patru Totuși tu ghici-vei chipu-i. EMINESCU, O. I 196. DLRLC
- Altul zicea ca să se tipărească piesa și să se împartă la privitori. NEGRUZZI, S. I 342. DLRLC
- Publicul privitor, privitorii. Scriban
- 1.1.1. Persoană care asistă la o adunare, la o ceremonie etc. DEX '09 NODEX
- La locul întîmplării se și adunase o roată neagră de privitori. C. PETRESCU C. V. 34. DLRLC
- Văzînd pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc. COȘBUC, P. I 58. DLRLC
- Privitorii, cu căciulile în mînă, îi urau drum bun. CREANGĂ, P. 307. DLRLC
-
-
- Privitor la... = referitor la..., relativ la..., care se raportează la..., în ceea ce privește..., în privința... DEX '09 Sinonime DEX '98 NODEX
- Notele privitoare la viața intimă a lui... Turgheniev sînt destul de restrînse. SADOVEANU, E. 233. DLRLC
- Proiect privitor la întrebuințarea... veniturilor asociațiunii. ODOBESCU, S. I 475. DLRLC
- Documente privitoare la Moldova. Sinonime
- A vorbi privitor la călătorie. Scriban
- Privitor la muzică. Șăineanu, ed. VI
-
-
etimologie:
- privi + -tor. DEX '09 NODEX