3 definiții pentru proclețenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
proclețenie sf [At: ȚICHINDEAL, F. 292/21 / Pl: ~ii / E: proclet + -enie] (Bis; înv) 1 Anatemă. 2 (Pex) Blestem. 3 (Pex) Faptă rea.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROCLEȚENIE s. v. afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, excomunicare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
proclețenie s. v. AFURISENIE. AFURISIRE. ANATEMĂ. BLESTEM. EXCOMUNICARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: proclețenie
proclețenie substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |