10 definiții pentru propagație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
propagație sf [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 105/7 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat propagatio, -onis, fr propagation] (Înv) 1-4 Propagare (1-3, 5).
PROPAGAȚIE s.f. (Rar) Propagare. [Gen. -iei. / < fr. propagation, lat. propagatio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROPAGAȚIE s. f. propagare. (< fr. propagation, lat. propagatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
propagațiune sf vz propagație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
propagați(un)e f. 1. înmulțire: propagațiunea neamului omenesc; 2. fig. extensiune, progres; 3. fig. modul cum se răspândește lumina, sunetul, căldura, electricitatea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*propagațiúne f. (lat. propagátio, -ónis). Acțiunea de a saŭ de a se propaga. Fiz. Transmiterea luminiĭ și sunetuluĭ. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
propagație s. f., pl. propagații
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROPAGAȚIE s. v. popularizare, propagare, propovăduire, răspândire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
propagație s. v. POPULARIZARE. PROPAGARE. PROPOVĂDUIRE. RĂSPÎNDIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
propagație, propagații, s.f. (înv.) 1. transmitere sau extindere a unei boli, a unei infecții, a unei acțiuni etc. 2. înmulțire prin reproducere; reproducere, reproducție. 3. recomandare cu insistență a unor principii, teorii, metode; răspândire, popularizare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
propagație, propagațiisubstantiv feminin
- 1. Popularizare, propagare, propovăduire, răspândire. DNsinonime: popularizare propagare propovăduire răspândire
etimologie:
- propagation DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.