4 definiții pentru provent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
provent sn [At: DRLU / V: ~nit / Pl: ~e / E: lat proventus] (Înv; Trs) 1 Beneficiu realizat de stat prin acordarea de privilegii comerciale. 2 (Pex) Venit.
provenit sn vz provent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*provín, -venít, a -veni v. intr. (lat. provenire; fr. provenir. V. con-vin). Am originea, mă trag: cartofu, tutunu și popușoiu provin din America.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
provent, provente, s.n. (înv. și reg.) beneficiu, venit realizat de stat prin acordarea de privilegii comerciale; venit, câștig.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: provent
provent substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
provenit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)