10 definiții pentru prăfuit

Explicative DEX

PRĂFUIT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ Fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – V. prăfui.

PRĂFUIT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ Fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – V. prăfui.

prăfuit, ~ă a [At: DOSOFTEI, ap. GCR, 241/18 / V: (înv) prăvuit / Pl: ~iți, ~e / E: prăfui] 1 Acoperit cu praf Si: prăfos (1), (rar) prăfuros (1), (înv) pulberos (1), (reg) colbăit, prăfoșat (1). 2 Plin de praf Si: prăfos (2), prăfuros (2), (înv) pulberos (2), (reg) colbăit, prăfoșat (2). 3 Cu mult praf Si: prăfos (3), prăfuros (3), (înv) pulberos (3), (reg) colbăit, prăfoșat (3). 4 Care este transformat în praf. 5 Redus la starea de praf. 6 Care are aspect de praf.

PRĂFUIT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf, acoperit de praf. Aveau straiele prăfuite; din înfățișarea lor se vedea că munciseră din greu. MIHALE, O. 484. Un fuior de fum... se prăvale peste grădinile prăfuite. REBREANU, I. 10. Voinicelul cum sosea?îmi sosea, sosea pe jos... Prăfuit și nemîncat Și cu murg nețesălat. TEODORESCU, P. P. 620. ♦ (Despre materiale) Care a fost transformat în praf; pulverizat.

prăfuit a. acoperit cu praf.

prăvuit, ~ă a vz prăfuit

Argou

prăfuit, prăfuiți s. m. (tox.) consumator de heroină.

Sinonime

PRĂFUIT adj. prăfos, (rar) prăfuros, (reg.) prăfoșat, (Mold. și Transilv.) colbăit, colburos, (înv.) pulberos. (Haine ~.)

PRĂFUIT adj. v. perimat.

PRĂFUIT adj. prăfos, (rar) prăfuros, (reg.) prăfoșat, (Mold. și Transilv.) colbăit, colburos, (înv.) pulberos.

prăfuit adj. v. PERIMAT.

Intrare: prăfuit
prăfuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăfuit
  • prăfuitul
  • prăfuitu‑
  • prăfui
  • prăfuita
plural
  • prăfuiți
  • prăfuiții
  • prăfuite
  • prăfuitele
genitiv-dativ singular
  • prăfuit
  • prăfuitului
  • prăfuite
  • prăfuitei
plural
  • prăfuiți
  • prăfuiților
  • prăfuite
  • prăfuitelor
vocativ singular
plural
prăvuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăfuit, prăfuiadjectiv

  • 1. Plin de praf, acoperit de praf, cu mult praf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aveau straiele prăfuite; din înfățișarea lor se vedea că munciseră din greu. MIHALE, O. 484. DLRLC
    • format_quote Un fuior de fum... se prăvale peste grădinile prăfuite. REBREANU, I. 10. DLRLC
    • format_quote Voinicelul cum sosea? – îmi sosea, sosea pe jos... Prăfuit și nemîncat Și cu murg nețesălat. TEODORESCU, P. P. 620. DLRLC
etimologie:
  • vezi prăfui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.