9 definiții pentru putinică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUTINICĂ, putinele, s. f. Diminutiv al lui putină. [Pl. și: putinici] – Putină + suf. -ică.
PUTINICĂ, putinele, s. f. Diminutiv al lui putină. [Pl. și: putinici] – Putină + suf. -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
putinică sf [At: POLIZU / Pl: ~nele, ~ei / E: putină + -ică] 1-2 (Șhp) Putină (1) (mică) Si: (reg) putinioară (1-2). 3 (Pex) Conținut al putinei (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUTINICĂ, putinele și putinici, s. f. Diminutiv al lui putină (1). Storceau mierea din faguri, o aduceau la bordeie în putinici de stejar. STANCU, D. 21. De mîncare i-am făcut Acru borș din putinică, Verzi gulii din grădinică. TEODORESCU, P. P. 341.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
putinícă f., pl. ele. Putină mică. – Și putioară, pl. e.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
putinică s. f., g.-d. art. putinelei; pl. putinele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!putinică s. f., g.-d. art. putinelei; pl. putinele, art. putinelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
putinică s. f., g.-d. art. putinelei/putinicii; pl. putinele/putinici
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUTINICĂ s. (reg.) brădoaie, putinioară, (Transilv.) ghiobuleț. (~ cu brânză.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUTINICĂ s. (reg.) brădoaie, putinioară, (Transilv.) ghiobuleț. (~ cu brînză.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
putinică, putinelesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui putină. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: brădoaie ghiobuleț putinioară
- Storceau mierea din faguri, o aduceau la bordeie în putinici de stejar. STANCU, D. 21. DLRLC
- De mîncare i-am făcut Acru borș din putinică, Verzi gulii din grădinică. TEODORESCU, P. P. 341. DLRLC
-
etimologie:
- Putină + -ică. DEX '98 DEX '09