8 definiții pentru putrezitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUTREZITURĂ, putrezituri, s. f. (Rar) Putreziciune. – Putrezi + suf. -tură.
PUTREZITURĂ, putrezituri, s. f. (Rar) Putreziciune. – Putrezi + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
putrezitură sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ri / E: putrezi + -tură] (Rar) Putregai (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
putrezitúră f., pl. ĭ. Lucru putrezit: o putrezitură de pod.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
putrezitură (rar) (desp. pu-tre-) s. f., g.-d. art. putreziturii; pl. putrezituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
putrezitură (rar) (pu-tre-) s. f., g.-d. art. putreziturii; pl. putrezituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
putrezitură s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putreziturii; pl. putrezituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUTREZITURĂ s. v. putregai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
putrezitură s. v. PUTREGAI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pu-tre-zi-tu-ră
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
putrezitură, putreziturisubstantiv feminin
- 1. Putregai, putreziciune. DEX '09 DEX '98sinonime: putregai putreziciune
etimologie:
- Putrezi + -tură DEX '09 DEX '98