7 definiții pentru pârtioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PÂRTIOARĂ, pârtioare, s. f. Diminutiv al lui pârtie. [Pr.: -ti-oa-] – Pârtie + suf. -ioară.
PÂRTIOARĂ, pârtioare, s. f. Diminutiv al lui pârtie. [Pr.: -ti-oa-] – Pârtie + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
pârtioară sf [At: BOLLIAC, O. 99 / P: ~ti-oa~ / Pl: ~re / E: pârtie + -oară] 1-12 (Șhp) Pârtie (1-2, 10-13) (mai mică) Si: (reg) pârtiuță (1-12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pârtioară (desp. -ti-oa-) s. f., g.-d. art. pârtioarei; pl. pârtioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pârtioară (-ti-oa-) s. f., g.-d. art. pârtioarei; pl. pârtioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pârtioară s. f. (sil. -ti-oa-), g.-d. art. pârtioarei; pl. pârtioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PÂRTIOARĂ s. pârtiuță. (O ~ prin zăpadă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PÎRTIOARĂ s. pîrtiuță. (O ~ prin zăpadă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pâr-ti-oa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pârtioară, pârtioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui pârtie. DEX '09 DEX '98sinonime: pârtiuță
etimologie:
- Pârtie + -ioară. DEX '98 DEX '09