opțiuni
  • info

10 definiții pentru ramificare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RAMIFICARE, ramificări, s. f. Faptul de a se ramifica. – V. ramifica.

RAMIFICARE, ramificări, s. f. Faptul de a se ramifica. – V. ramifica.

ramificare sf [At: DDRF / Pl: ~cări / E: ramifica] 1-6 Despărțire în două sau în mai multe ramuri2 (1-2, 4, 6-8) Si: ramificație (1-6), (rar) rămurire. 7-8 (Fig) Divizare în două sau mai multe ramuri2 (13-14) Si: ramificație (7-8).

RAMIFICARE, ramificări, s. f. Faptul de a se ramifica; despărțire în ramuri. Ramificarea arterelor.

RAMIFICARE s.f. Faptul de a se ramifica; ramificație. [< ramifica].

*ramificațiúne f. (mlat. ramificatio, -ónis). Acțiunea de a saŭ de a se ramifica. Parte ramificată: o ramificațiune a Carpaților, a nervilor, a stradeĭ. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ramificare s. f., g.-d. art. ramificării; pl. ramificări

ramificare s. f., g.-d. art. ramificării; pl. ramificări

ramificare s. f., g.-d. art. ramificării; pl. ramificări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RAMIFICARE s. 1. ramificație. (~a unui copac.) 2. diversificare. (~a producției.)

RAMIFICARE s. 1. ramificație. (~ unui copac.) 2. diversificare. (~ producției.)

Intrare: ramificare
ramificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ramificare
  • ramificarea
plural
  • ramificări
  • ramificările
genitiv-dativ singular
  • ramificări
  • ramificării
plural
  • ramificări
  • ramificărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ramificare, ramificărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi ramifica DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.