7 definiții pentru replicat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
replica vt [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: replic (A și: replic) / E: fr repliquer] (Fșa) 1-2 A riposta (1, 3).
REPLICA, replic, vb. I. Tranz. A da o replică (1), a răspunde; a riposta. – Din fr. répliquer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
REPLICA vb. I. tr. A da o replică; a răspunde. [P.i. replic. / < fr. répliquer, it., lat. replicare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A REPLICA replic tranz. A răspunde printr-o replică; a riposta; a reacționa. /<fr. répliquer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
replica (a ~) (desp. re-pli-) vb., ind. prez. 1 sg. replic, 2 sg. replici, 3 replică; conj. prez. 1 sg. să replic, 3 să replice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
replica vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. replic, 3 sg. și pl. replică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REPLICA vb. 1. a răspunde, a riposta, (înv.) a întâmpina, a prici. (I-a ~ prompt.) 2. a întoarce, a răspunde. (I-a ~ vreo două!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
replica, replicverb
-
- Cred și eu, a replicat convins domnul gras. SAHIA, N. 99. DLRLC
- Voi prefera să mă inițiez la fața locului, replică tînărul Herdelea. REBREANU, R. I 57. DLRLC
- De ești fecior, replică bătrîna îngrijită, Să-ți fie calea floare și urma înflorită. ALECSANDRI, P. A. 180. DLRLC
-
etimologie:
- répliquer DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.