6 definiții pentru restitutor (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RESTITUTOR, -OARE, restitutori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dă înapoi ceva. – Din it. restitutore.
RESTITUTOR, -OARE, restitutori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dă înapoi ceva. – Din it. restitutore.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
RESTITUTOR s.m. Cel care dă înapoi, restituie un lucru. // s.n. Aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. [< lat. restitutor, cf. fr. restituteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RESTITUTOR, -OARE I. s. m. f. cel care restituie un lucru. II. s. n. aparat cu ajutorul căruia se obține restituția unui obiect sau a unei porțiuni din suprafața terestră pe bază de fotograme; fotorestitutor. (< fr. restituteur, it. restitutore)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
restitutor (rar) s. m., pl. restitutori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
restitutor (rar) s. m., pl. restitutori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
restitutor s. m. (sil. mf. -sti-), pl. restitutori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
restitutor, restitutorisubstantiv masculin restitutoare, restitutoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care dă înapoi ceva. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- restitutore DEX '09 DEX '98 DN