6 definiții pentru revoltare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REVOLTARE, revoltări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) revolta. – V. revolta.
REVOLTARE, revoltări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) revolta. – V. revolta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
revoltare sf [At: POLIZU / E: revolta] 1 Răzvrătire. 2 Indignare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REVOLTARE s.f. Faptul de a (se) revolta. [< revolta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
revoltare s. f., g.-d. art. revoltării; pl. revoltări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REVOLTARE s. v. indignare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REVOLTARE s. indignare, revoltă, scandalizare, (rar) indignațiune, (pop.) oțăreală, oțărîre. (Stare de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: revoltare
revoltare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
revoltare, revoltărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) revolta. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: indignare
etimologie:
- revolta DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.