7 definiții pentru revoltat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REVOLTAT, -Ă, revoltați, -te, adj. 1. Indignat. 2. Răsculat, răzvrătit. – V. revolta. Cf. fr. révolté.
REVOLTAT, -Ă, revoltați, -te, adj. 1. Indignat. 2. Răsculat, răzvrătit. – V. revolta. Cf. fr. révolté.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
revoltat, ~ă a [At: CR (1830), 156/20 / Pl: ~ați, ~e / E: revolta] 1-2 smf, a Răzvrătit. 3 a Indignat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REVOLTAT, -Ă, revoltați, -te, adj. 1. Cuprins de revoltă, indignat. El, revoltat, se uită țintă în ochii ei scînteietori. D. ZAMFIRESCU, R. 48. Pentru-a mă plînge de soarta mea nemeritată, Eu voi lăsa ca să vorbească o conștiință revoltată. MACEDONSKI, O. I 218. 2. Răsculat, răzvrătit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REVOLTAT, -Ă adj. 1. Indignat. 2. Răsculat, răzvrătit. [< revolta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*revoltát, -ă s. Care e în revoltă, răsculat. Nemulțămit de soartă: oameniĭ mediocri trecuțĭ pin școale prea înalte pentru eĭ ajung niște revoltațĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REVOLTAT adj., s. 1. adj., s. v. răsculat. 2. adj. v. indignat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REVOLTAT adj., s. 1. adj., s. răsculat, răzvrătit, rebel, (livr.) insurgent, sedițios, (rar) apostat, (reg.) buntușnic, sculat, (înv.) burzuluit, răpștit, răsculător, rebelist, revoltant, rocoșan, rocoșelnic, rocoșit, rocoșitor, zavergiu, (înv., prin Mold.) bontaș, (turcism înv.) zurba, zurbagiu, zurbav. (~ții au trecut la luptă.) 2. adj. indignat, scandalizat. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
revoltat, revoltatăadjectiv
- 1. Indignat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: indignat
- El, revoltat, se uită țintă în ochii ei scînteietori. D. ZAMFIRESCU, R. 48. DLRLC
- Pentru-a mă plînge de soarta mea nemeritată, Eu voi lăsa ca să vorbească o conștiință revoltată. MACEDONSKI, O. I 218. DLRLC
-
etimologie:
- revolta DEX '09 DEX '98 DN
- révolté DEX '98 DEX '09