6 definiții pentru ricanare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RICANARE, ricanări, s. f. (Livr.) Faptul de a ricana; rânjet. – V. ricana.
RICANARE, ricanări, s. f. (Livr.) Faptul de a ricana; rânjet. – V. ricana.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
ricanare sf [At: RALEA, S. T. I, 354 / Pl: ~nări / E: ricana] (Liv) Rânjire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RICANARE s.f. (Liv.) Faptul de a ricana; rînjet. [< ricana].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ricanare s. f., g.-d. art. ricanării; pl. ricanări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RICANARE s. v. rânjeală, rânjet, rânjire, rânjitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ricanare s. v. RÎNJEALĂ. RÎNJET. RÎNJIRE. RÎNJITURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: ricanare
ricanare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ricanare, ricanărisubstantiv feminin
etimologie:
- ricana DEX '09 DEX '98 DN