12 definiții pentru rictus
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RICTUS, rictusuri, s. n. Contracție spasmodică a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contracție, care apare în unele boli ale sistemului nervos și dă impresia de râs forțat. – Din fr., lat. rictus.
rictus sn [At: I. BOTEZ, B. I, 168 / Pl: ~uri / E: fr rictus, lat rictus] 1 Contracție a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs forțat. 2 Strâmbătură a gurii provocată de rictus (1). 3 Rictus (1) care apare în unele boli ale sistemului nervos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RICTUS, rictusuri, s. n. Contracție a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contracție, care apare în unele boli ale sistemului nervos și dă impresia de râs forțat. – Din fr., lat. rictus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
RICTUS, rictusuri, s. n. Strîmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un rîs forțat. Deși se calmase, pe figură îi rămăsese imprimat încă un rictus de suferință. BART, E. 382. ◊ Fig. Acești oameni care afectează o superioritate intelectuală și se alătură rictusului unei infirmități la modă se simt desfăcuți de povara trecutului. SADOVEANU, E. 159.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RICTUS s.n. Strîmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un rîs forțat. [< fr., lat. rictus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RICTUS s. n. strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat. (< fr., lat. rictus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RICTUS ~uri n. 1) Contracție a mușchilor feței (caracteristică pentru unele boli ale sistemului nervos), care dă impresia unui râs nefiresc. 2) Grimasă a feței, provocată de un râs silit. /<fr., lat. rictus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rictus s. n., pl. rictusuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rictus s. n., pl. rictusuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rictus s. n., pl. rictusuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RICTUS s. v. grimasă, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rictus s. v. GRIMASĂ. SCHIMONOSEALĂ. SCHIMONOSIRE. SCHIMONOSITURĂ. STRÎMBĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rictus, rictusurisubstantiv neutru
- 1. Contracție spasmodică a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contracție, care apare în unele boli ale sistemului nervos și dă impresia de râs forțat. DEX '09 DLRLC DNsinonime: grimasă
- Deși se calmase, pe figură îi rămăsese imprimat încă un rictus de suferință. BART, E. 382. DLRLC
- Acești oameni care afectează o superioritate intelectuală și se alătură rictusului unei infirmități la modă se simt desfăcuți de povara trecutului. SADOVEANU, E. 159. DLRLC
-
etimologie:
- rictus DEX '09 DEX '98 DN