14 definiții pentru rubiniu (adj.)
din care- explicative (7)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RUBINIU, -IE, rubinii, adj., s. n. 1. Adj. De culoarea rubinului; roșu-închis; rubinos. 2. S. n. Vin roșu de culoarea rubinului. – Rubin + suf. -iu.
rubiniu [At: VLAHUȚĂ, R.P. 11 / Pl: ~ii / E: rubin + -iu] 1-2 sn, a (Culoare) roșu-închis. 3 sm Vin roșu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUBINIU, -IE, rubinii, adj. De culoarea rubinului; roșu-închis; rubinos. ♦ (Substantivat, n.) Vin roșu de culoarea rubinului. – Rubin + suf. -iu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
RUBINIU, -IE, rubinii, adj. De culoarea rubinului; roșu-închis. Puse jos paharul cu pelin rubiniu și începu să se bîlbîie. CAMIL PETRESCU, O. II 57. ◊ (Substantivat, n.) Ferestrele, deschise spre tuspatru zările pămîntului, ardeau în rubiniul amurgurilor. CAMILAR, N. I 115.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUBINIU, -IE adj. De culoarea rubinului; roșu-închis. [Pron. -niu. / < rubin + -iu].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUBINIU ~e (~i) și substantival Care este de culoarea rubinului; roșu-închis; vișiniu; purpuriu. /rubin + suf. ~iu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*rubiníŭ, -íe adj. (d. rubin). De coloarea rubinuluĭ: vin rubiniŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rubiniu1 adj. m., f. rubinie; pl. m. și f. rubinii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rubiniu2 s. n., art. rubiniul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rubiniu1 adj. m., f. rubinie; pl. m. și f. rubinii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rubiniu adj. m., f. rubinie; pl. m. și f. rubinii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rubiniu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RUBINIU adj. (înv.) rubinos. (Vin ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RUBINIU adj. (înv.) rubinos. (Vin ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A108) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
rubiniu, rubinieadjectiv
-
- Puse jos paharul cu pelin rubiniu și începu să se bîlbîie. CAMIL PETRESCU, O. II 57. DLRLC
- Ferestrele, deschise spre tuspatru zările pămîntului, ardeau în rubiniul amurgurilor. CAMILAR, N. I 115. DLRLC
-
etimologie:
- Rubin + -iu. DEX '09 DEX '98 DN