8 definiții pentru rânjeală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RÂNJEALĂ, rânjeli, s. f. Rânjire. – Rânji + suf. -eală.
RÂNJEALĂ, rânjeli, s. f. Rânjire. – Rânji + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
rânjeală sf [At: (cca. 1569-75) GCR I, 10/22 / V: (înv) răn~ (Pl: rănjale) / Pl: ~eli / E: rânji + -eală] 1-2 Rânjet (1-2). 3 (Reg) Persoană care rânjește. 4 (Înv) Ceartă (1). 5 (Înv) Ură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rănjală sf vz rânjeală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rânjeală s. f., g.-d. art. rânjelii; pl. rânjeli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rânjeală s. f., g.-d. art. rânjelii; pl. rânjeli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rânjeală s. f., g.-d. art. rânjelii; pl. rânjeli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RÂNJEALĂ s. v. rânjet.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÎNJEALĂ s. rînjet, rînjire, rînjitură, (livr.) ricanare.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
rânjeală, rânjelisubstantiv feminin
etimologie:
- Rânji + -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.