11 definiții pentru răscolitor
din care- explicative (4)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. – Răscoli + suf. -tor.
RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. – Răscoli + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
răscolitor, ~oare a [At: LB / Pl: ~i, ~oare / E: răscoli + -tor] 1 (Înv) Care îndeamnă la răscoală1 (1) Si: instigator. 2 Care trezește amintiri, emoții Si: tulburător. 3 Care răscolește (25) pământul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSCOLITOR, -OARE, răscolitori, -oare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. Poeziile au sunat în urechea ta ca o muzică alinătoare și totodată răscolitoare. PAS, Z. I 317.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂSCOLITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) fig. Care răscolește sufletul; care trezește sensibilitatea; tulburător; duios. Muzică ~oare. 2) înv. Care îndeamnă la răscoală. /a răscoli + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răscolitor adj. m., pl. răscolitori; f. sg. și pl. răscolitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răscolitor adj. m., pl. răscolitori; f. sg. și pl. răscolitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răscolitor adj. m., pl. răscolitori; f. sg. și pl. răscolitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂSCOLITOR adj. v. înduioșător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSCOLITOR s., adj. v. agitator, ațâțător, instigator, provocator, tulburător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂSCOLITOR adj. duios, emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, tulburător, vibrant, (rar) răvășitor, (înv.) simțitor. (O ~ poveste de dragoste.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răscolitor s., adj. v. AGITATOR. AȚÎȚĂTOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
răscolitor, răscolitoareadjectiv
- 1. Care trezește amintiri, emoții. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: duios tulburător înduioșător
- Poeziile au sunat în urechea ta ca o muzică alinătoare și totodată răscolitoare. PAS, Z. I 317. DLRLC
-
etimologie:
- Răscoli + -tor. DEX '98 DEX '09