26 de definiții pentru răzor (pământ)
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂZOR1, răzoare, s. n. 1. Fâșie îngustă de pământ nelucrat, servind drept hotar și potecă între două ogoare; hat. 2. Loc arat; ogor. 3. Strat de flori sau de legume în grădini; brazdă. 4. Cărăruie (într-o grădină). – Din bg. razor.
RĂZOR1, răzoare, s. n. 1. Fâșie îngustă de pământ nelucrat, servind drept hotar și potecă între două ogoare; hat. 2. Loc arat; ogor. 3. Strat de flori sau de legume în grădini; brazdă. 4. Cărăruie (într-o grădină). – Din bg. razor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzor1 sn [At: (a. 1575), BRĂESCU, M. 32 / V: (îrg) ~oară sf roz~, (reg) ~ol, rozol, ~zvor / S și: răsor / Pl: ~oare / E: bg разор] 1 Fâșie îngustă de pământ nearat sau brazdă adâncă servind de obicei ca hotar între două ogoare Si: hat1 (1). 2 Coamă de pământ formată din două brazde alăturate când arătura se începe de la mijlocul ogorului. 3 (Reg) Șanț făcut prin holdă ca să se scurgă apa. 4 Porțiune de pământ mai ridicată și nearată de-a lungul unui drum sau al unui șanț Si: potecă. 5 Loc arabil sau arat Si: ogor. 6 Strat de flori sau de legume. 7 (Îrg) Fâșie îngustă și lungă de pământ, servind adesea ca unitate de măsură. 8 (Prc) Șir (de viță de vie). 9 (Prc) Distanță între șiruri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZOR1, răzoare, s. n. 1. Fîșie îngustă de pămînt nearat, val de pămînt (construit de oameni) servind drept hotar între două ogoare; hat. Să arăm pămînturile laolaltă cîștigînd răzoarele, să muncim cu rînduială. SADOVEANU, P. M. 201. Locurile despărțite prin coamele răzoarelor păreau că se învîrtesc, alunecînd repede în urma trenului. SANDU-ALDEA, D. N. 255. Stetea frumoasa pe-un răzor; Voinicul lîngă ea, devale, Să-i scoată spinul din picior. COȘBUC, P. I 181. 2. Loc arat; ogor, cîmp. Fugea de-a razna pe răzoare. COȘBUC, P. I 242. Alunecînd de la o muchie a șoselei la alta, ca o coasă ascuțită într-un răzor de finețe. ODOBESCU, S. I 377. Pentru ochi ca sfîntul soare Umblu noaptea pe răzoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 18. ◊ Fig. Pornindu-mă a-ți vorbi despre vînătoare, mă văz fără veste pribegind pe răzoarele literaturei. ODOBESCU, S. III 12. 3. Strat (de flori sau de legume). Străbătură curtea cu pietriș și răzoare acoperite cu zăpadă murdară. DUMITRIU, B. F. 91. Cu toate că ziua fusese foarte caldă, aci între copaci și răzoarele de flori era răcoare. CAMIL PETRESCU, N. 157. Răzoarele de flori, rînduite pe trepte, își amestecau miresmele. ANGHEL-IOSIF, C. L. 15. 4. Cărăruie (într-o grădină). Grădina are boltă de viță, răzoare așternute cu nisip, straturi de trandafiri. SLAVICI, N. I 251.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂZOR ~oare n. pop. 1) Fâșie îngustă de pământ nelucrat, care desparte localități sau terenuri de pământ; hotar; hat. 2) Fâșie îngustă de pământ mai ridicată, pe care se seamănă legume sau flori; strat; vatră. 3) pop. Loc de pe un teren arat, unde se alătură ultimele două brazde trase în sens opus. /<bulg. razor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răzor n. 1. locul pe unde se trage ultima brazdă (pentru scursul apelor sau ca hotar între semănături); 2. brăzdiță de iarbă pe marginea stratului cu flori. [Serb. RAZOR, brazdă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) răzór și rezór n., pl. oare (din fr. ressort, resort, supt infl. luĭ răzor 1). Mold. Barb. Resort, arc elastic la trăsurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) răzór n., pl. oare (sîrb. râzor, brazdă. V. raliță). Vest. Răstav, hat, cărare maĭ mare între semănăturĭ saŭ plantațiunĭ. Brazdă, arătură, (strat) de florĭ saŭ de legume: răzoare de florĭ (ChN. 1, 86 și 107; 2, 10), urme de arăturĭ saŭ „răzoare” (Vîlsan, CL. 1924, 518). Est. Loc acoperit de mărăcinĭ ș. a. rămas nearat într’un ogor. – Și rozor. În Fc. și răzol, pl. oale.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzoară sf vz răzor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răzol sn vz răzor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răzvor sn vz răzor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rozol2 sn vz răzor1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rozor sn vz răzor1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*rezór, V. răzor 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rozór, -áș, V. răzor 1, -aș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răzor s. n., pl. răzoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răzor s. n., pl. răzoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răzor (hat, ogor, cărăruie, arc de trăsură, drug de metal) s. n., pl. răzoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răzor, -zoare.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂZOR s. 1. v. hat. 2. brazdă, strat, (rar) postată, (înv. și reg.) tablă. (~ de flori, de legume.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂZOR s. v. arătură, câmp, ogor, țarină.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂZOR s. 1. hat, hotar, (reg.) călușire, dorjincă, forgașă, hașpor, mejdă, mejdină, meșghie, slog, (Transilv.) metă, miezuină. (~ între două ogoare.) 2. brazdă, strat, (rar) postată, (înv. și reg.) tablă. (~ de flori, de legume.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răzor s. v. ARĂTURĂ. CÎMP. OGOR. ȚARINĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
răzor (răzoare), s. f. – 1. Hotar, hat. – 2. Cărăruie între două ogoare. – 3. Loc arabil, ogor cu formă regulată și delimitat de cărări. – 4. (Înv.) Teren adaptat pentru o moară de apă. – Var. rozor. Bg., sb. razor (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 311; Conev 68), din sl. razorati „a ara”, cf. ceh. rozor, pol. rozora. Der. din lat. radiolus (Giuglea, Dacor., I, 496) este improbabilă. – Der. răzori, vb. (a face răzor; a despărți, a separa; a marca).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
răzor, răzoare, s.n. – Cărare, potecă servind drept hotar, între două ogoare; mejdă (ALRRM, 1971: 413). ♦ (top.) Răzoare, localitate aparținătoare de orașul Tg. Lăpuș. ♦ (onom.) Răzor, nume de familie în Maramureș. – Din bg., srb. razor „brazdă” (Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA) < sl. razorati „a ara” (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răzor, -oare, s.n. – Cărare, potecă servind drept hotar, între două ogoare; mejdă (ALR 1971: 413). – Sl. razor, din sl. razorati „a ara” (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RĂZOARE, pădure în apropiere de orașul Mărășești, unde la 6/19 aug. 1917 armata română a zdrobit ultimul efort al armatei germane de a străpunge frontul armatei române („Bătălia de la Mărășești”). În lupta de la R. a căzut eroic, în fruntea companiei sale, căpitanul Grigore Ignat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răzor, răzoaresubstantiv neutru
- 1. Fâșie îngustă de pământ nelucrat, servind drept hotar și potecă între două ogoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Să arăm pămînturile laolaltă cîștigînd răzoarele, să muncim cu rînduială. SADOVEANU, P. M. 201. DLRLC
- Locurile despărțite prin coamele răzoarelor păreau că se învîrtesc, alunecînd repede în urma trenului. SANDU-ALDEA, D. N. 255. DLRLC
- Stetea frumoasa pe-un răzor; Voinicul lîngă ea, devale, Să-i scoată spinul din picior. COȘBUC, P. I 181. DLRLC
-
- 2. Loc arat (unde se alătură ultimele două brazde trase în sens opus). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Fugea de-a razna pe răzoare. COȘBUC, P. I 242. DLRLC
- Alunecînd de la o muchie a șoselei la alta, ca o coasă ascuțită într-un răzor de fînețe. ODOBESCU, S. I 377. DLRLC
- Pentru ochi ca sfîntul soare Umblu noaptea pe răzoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 18. DLRLC
- Pornindu-mă a-ți vorbi despre vînătoare, mă văz fără veste pribegind pe răzoarele literaturei. ODOBESCU, S. III 12. DLRLC
-
-
- Străbătură curtea cu pietriș și răzoare acoperite cu zăpadă murdară. DUMITRIU, B. F. 91. DLRLC
- Cu toate că ziua fusese foarte caldă, aci între copaci și răzoarele de flori era răcoare. CAMIL PETRESCU, N. 157. DLRLC
- Răzoarele de flori, rînduite pe trepte, își amestecau miresmele. ANGHEL-IOSIF, C. L. 15. DLRLC
-
- 4. Cărăruie (într-o grădină). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Grădina are boltă de viță, răzoare așternute cu nisip, straturi de trandafiri. SLAVICI, N. I 251. DLRLC
-
etimologie:
- razor DEX '09 DEX '98 NODEX