opțiuni
  • info

16 definiții pentru sabur

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SABUR s. n. Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, utilizată în farmacie. – Din tc. sabur, sabir.

sabur sn [At: PISCUPESCU, O. 289/17 / V: ~bor (A și: sabor) / A și: sabur / Pl: ? / E: tc sabur] 1 Rășină de culoare brună, cu miros plăcut și gust amar, extrasă din sucul frunzelor de sabur (3, 4) și întrebuințată în farmacie Si: (înv) sarisabri. 2 (Fig) Alinare (6). 3 Plantă din familia liliacee (Aloe ferax). 4 Plantă din familia liliacee (Aloe succotrina).

SABUR s. n. Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în farmacie. – Din tc. sabur, sabir.

SABUR s. n. Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust foarte amar, extrasă din frunzele diferitelor specii de aloe și întrebuințată în farmacie.

SABUR n. Substanță solidă cu miros plăcut și gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în medicină. /<turc. sabur

sàbur n. 1. suc de aloe, substanță roșiatică, cu miros plăcut și cu gust foarte amar: saburul servă ca purgativ și poporul îl întrebuințează ca leac pentru venin; 2. fig. alinare, mângâiere: împărăția începu să-și mai facă sabur inimei POP. [Turc. SABR, aloe].

sábur m. (turc. [d. ar.] sabr, sabyr, și sabir; rus. sabúr). O plantă liliacee groasă (áloe) din care se scoate o rășină amară și purgativă și ale căreĭ fibre (din frunzele eĭ dese și cărnoase) servesc la facerea frînghiilor și cergilor (E originară din sudu Africii și se cultivă în sudu Europeĭ și în țările tropicale). V. și odogacĭ.

sabor sn vz sabur

săboară[1] sn vz sabor2[2]

  1. Varianta de față nu este consemnată în nici o definiție principală — LauraGellner
  2. Cuv. sabor2 nu este definit în MDA2; există doar o trimitere de la sabor la sabur — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sabur s. n.

sabur s. n.

sabur s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SABUR s. v. aloe.

sabur s. v. ALOE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sabur s. m. – Aloe. – Var. înv. sabri. Tc. (arab.) sabr (Șeineanu, II, 303; Lokotsch 1745), cf. cuman. sabur, per. sabor, ngr. σαμπούρι, rus. sabur și REW 7478b.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ALOE L., SABUR, fam. Liliaceae. Gen originar din Africa (regiuni tropicale și meridionale), cca 200 specii, perene, cu numeroase forme pitice și înalte. Frunze persistente, cărnoase, cu spini moi pe margini, așezate în spirală. Flori mici, tubulare, albe, galbene, roz, portocalii sau roșii, reunite în spic sau racem.

Intrare: sabur
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sabur
  • saburul
  • saburu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • sabur
  • saburului
plural — —
vocativ singular —
plural —
sabor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săboară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sabursubstantiv neutru

  • 1. Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, utilizată în farmacie. DEX '09 DLRLC
    sinonime: aloe
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.