SAFTIAN, (2) saftianuri, s. n. 1. Piele subțire și fină de capră (sau de oaie, de vițel), din care se confecționează articole de marochinărie și de galanterie. 2. Sortiment dintr-o astfel de piele. [Pr.: -ti-an. – Var.: safian, (reg.) săftian, seftian s. n.] – Din tc. sahtiyan.

saftian sn [At: I. GOLESCU, C. / P: ~ti-an / V: ~fi~, săf~, (înv) saht~, sef~, sehtien sm, (reg) seht~ / Pl: ~uri, (rar) ~e, ~iene / E: tc sahtiyan] 1 Piele fină de capră, tăbăcită vegetal (având desene în relief sau în culori). 2 Imitație obținută din piele de oaie sau de vițel, folosită la confecționarea unor articole fine de marochinărie și de galanterie Si: cordovan, marochin. 3 (Rar; fam; îe) A avea urechi de ~ A fi surd. 4 (Reg) Carâmbul cizmei. 5 Pielea feței. 6 (Pex) Față (1).

SAFTIAN, saftianuri, s. n. Piele subțire și fină de capră (sau de oaie, de vițel), din care se confecționează articole de marochinărie și de galanterie. [Pr.: -ti-an. – Var.: safian, (reg.) săftian, seftian s. n.] – Din tc. sahtiyan.

SAFTIAN, saftianuri, s. n. Piele de capră (mai rar de vițel sau de oaie), subțire și fină, din care se confecționează articole de marochinărie sau de galanterie, încălțăminte de lux etc.; marochin. Purta... ciorapi de mătase albi garnisiți cu pietre scumpe și botine de saftian galben. BĂLCESCU, O. II 250. Încălțat cu meși și papuci de saftian galben. FILIMON, C. 55. Cu papuci de saftian te-oi încălța. SEVASTOS, N. 14. – Pronunțat: -ti-an. - Variante: safian (ȘEZ. XII 2), săftian (HOGAȘ, M. N. 79, ALECSANDRI, T. 393), seftian (I. IONESCU, M. 704, FILIMON, C. 43) s. n.

SAFTIAN ~uri n. Piele subțire și fină de capră sau de oaie, obținută printr-un proces complicat de tăbăcire, vopsită în diferite culori și folosită la confecționarea unor articole de galanterie și de marochinărie. [Sil. -ti-an; Pl. și saftiane] /<turc. sahtiyan

saftian n. 1. marochin: cisme de saftian roșu; 2. (ironic) piele la om: i s’a sbârcit saftianul. [Turc. SAHTIAN (din SAHT, solid)].

saftián, săftian și (vechĭ) sahtián n., pl. urĭ (turc. sahtiĭan [d. saht, tare, aspru?]; ngr. sastiáni, alb. saftián). Marochin. Fig. Iron. Pelea obrazuluĭ: i s’a zbîrcit saftianu. V. toval.

safian sn vz saftian

sahtian^[1] sn vz saftian corectat(ă)

săftian sn vz saftian

seftian sm vz saftian

sehtian sn vz saftian

sehtien sn vz saftian

sahtián V. saftian.

săftián V. saftian.

saftian (desp. -ti-an) s. n., (sorturi) pl. saftianuri

saftian (-ti-an) s. n., (sorturi) pl. saftianuri

saftian s. n. (sil. -ti-an), (sorturi) pl. saftianuri/saftiane

SAFTIAN s. v. carâmb, tureatcă.

SAFTIAN s. marochin, (înv.) cordovan. (Carte legată în ~.)

saftian s. v. CARÎMB. TUREATCĂ.

SAFTIAN s. marochin, (înv.) cordovan. (Carte legată în ~.)

saftian (-nuri), s. n. – Piele subțire de capră, de oaie, de vițel pentru marochinărie. – Var. săftian, mr. săftiană. Tc. sahtian (Șeineanu, II, 306; Lokotsch 1769), cf. ngr. σαχτιάνι, alb. saftian.

SAFIÁN (SAFTIÁN) (< tc.) s. n. Piele fină obținută prin tăbăcire cu scumpie, din piei de oaie, de vițel și de capră; vopsită în diferite culori, se folosește la confecționarea unor articole de marochinărie și de galanterie.