scală³ sf [At: H XIV, 444/ Pl: ~le / E: ucr скала] (Reg) 1-2 Strat (sau aglomerare) de stânci sau de piatră de dimensiuni foarte mari. 3 Cascadă (1).

scală² sf [At: POLIZU / V: (reg) șc~ / Pl: le / E: nct] 1 Boală a animalelor cornute, a oilor și a cailor, caracterizată printr-o rană la țesutul cornos de la picior, provenită, de obicei, din necurățenie. 2 (Reg) Epitet dat unui cal opărit la glezne. 3 (Reg) Boală a cailor caracterizată prin inflamarea ganglionilor de la gât Si: melic¹. 4 (Reg) Panarițiu. 5 (Olt; Trs) Nume generic dat unor răni speciale (la oameni). 6 (Olt; Trs; pgn) Nume generic dat unor boli, unor infirmități (la oameni).

scală¹ sf [At: (a.1634) IORGA, D. B. I, 51 / V: (înv) sic~ / Pl: ~le, (înv) scăli / E: ngr σκάλα, it scala, scalo, ger Skala] 1 (Înv) Punct vamal. 2-3 (Pex) Port³ (care servește și ca punct vamal). 4 (Prc) Debarcader (la mare, la un ocean). 5 Scară ale cărei elemente sunt diviziuni ale unei linii, marcate cu valorile numerice ale mărimilor raportate corespunzător Si: scară (7) gradată. 6 (Spc) Placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio, posturile și lungimile de undă. 7 (Trs; înv) Tabel care cuprindea cursul unor efecte comerciale, financiare etc. 8-9 (Muz; înv) Scară (47-48). 10 (Îvr) Scară (1). 11 (Îvr; îf sicală) Scară (23) (mică).

SCALĂ, scale, s. f. Placă gradată, montată la aparatele de radio, pe care se poate urmări, cu ajutorul unui indicator, postul sau lungimea de undă pe care funcționează aparatul la un moment dat.

SCALĂ s.f. 1. Placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile și lungimile de undă. 2. Rampă (5) [în DN]. [< it. scala].

SCALĂ s. f. 1. totalitatea reperelor pe un instrument de măsură, reprezentând valori ale unei mărimi care se măsoară; scară gradată. 2. rampă (5). (< it. scala)

SCALĂ ~e f. Placă gradată a unui aparat de radio, pe care sunt indicate posturile și lungimile de undă. [ G.-D. scalei] /<ngr. skala, it. scala, germ. Skala

scală f. Muz. gamă: scală cromatică.

* scálă f., pl. e (lat. it. scala, scară. V. escale, șchele). Scară, gamă. Șchele, port comercial în Levant: scalele Levantuluĭ (și la Cost. 1, 310).

sicală sf vz scală¹

șcală sf vz scală

scală s. f., g.-d. art. scalei; pl. scale

scală s. f., g.-d. art. scalei; pl. scale

scală s. f., g.-d. art. scalei; pl. scale

SCALĂ s. v. debarcader, port, scară, vamă.

SCALĂ s. scară. (~ unui aparat de radio.)

SCALĂ s. scară. (~ unui aparat de radio.)

scală s. v. DEBARCADER. PORT. SCARĂ. VAMĂ.

scală s. f. – Febră aftoasă. Origine necunoscută. Legătură cu sl. skala „așchie” (Cihac, II, 329), nu este probabilă. Această boală care provine din cauza murdăriei, ar putea să-și lege numele întru cîtva de lat. squalidus „murdar”, mai ales că denumirea ei nu pare să fie moștenită.

scală (-le), s. f. – Escală, port. It. scala, prin intermediul ngr. σϰάλα (sec. XVII). Este dubletul lui escală, s. f., din fr. escale; de la schelă (mr. schele), s. f. (scară; port, chei; platformă, estacadă), din același cuvînt it. prin intermediul tc. ișkele (Roesler 602; Șeineanu, II, 316), cf. sb. škelë, bg., sb. skelá, sec. XVII, cu der. schiler, s. m. (înv., vameș, paznic în port); și de la scară, v. aici.

scală, scale, s.f. (reg.) 1. strat sau aglomerate de stânci sau de piatră de dimensiuni foarte mari. 2. cascadă.