8 definiții pentru schelălăitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
schelălăitură sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 49 / P: ~lă-i~ / V: (înv) schil~, (reg) ~litură, scherlăit~, scher~ / Pl: ~ri / E: schelălăi + -tură] 1-3 Schelălăială (1-3).
schelăitură[1] sf vz schelălăitură
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scherlăitură sf vz schelălăitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scherlălăitură sf vz schelălăitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schilălăitură sf vz schelălăitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
schelălăitură s. f., pl. schelălăituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCHELĂLĂITURĂ s. v. chelălăit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCHELĂLĂITURĂ s. chelălăială, chelălăit, chelălăitură, schelălăială, schelălăit, scheunare, scheunat, scheunătură, (rar) scheaun. (~ de cîine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
schelălăitură, schelălăiturisubstantiv feminin
- 1. Chelălăit. Sinonimesinonime: chelălăit
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.