schemă sf [At: (a. 1839) BUL. COM. IST. IV, 159 / V: (înv) shimă, șe~ / Pl: ~me / E: lat schema, fr schème, it schema, ger Schema] 1 Reprezentare grafică simplificată a structurii, a dispunerii, a caracteristicilor etc. unui teren, unui ansamblu (tehnic), unui proces, unui fenomen etc. Si: (asr) schematism (2). 2 Plan sumar, redus la câteva idei generale, principale, care permite o vedere de ansamblu asupra unei lucrări științifice, literare, artistice, a unui proces, a unui fenomen etc. Si: schelet (8). 3 (Dep) Prezentare excesiv de sumară, de superficială, care nu depășește anumite tipare, șabloane etc. 4 (Spc) Reprezentare grafică a structurii organizatorice a unei întreprinderi sau instituții, cuprinzând compartimentele de lucru, numărul angajaților, gradele, funcțiile (și retribuția) lor etc. Si: organigramă, stat. 5 (Pex) Angajații unei întreprinderi sau instituții (pe grade și funcții) Si: organigramă.

SCHEMĂ, scheme, s. f. Plan sumar, redus la cîteva linii generale, principale, care permite o vedere de ansamblu asupra unei lucrări. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare. EMINESCU, N. 45. ♦ Tablou cuprinzînd denumirea posturilor și salariile respective dintr-o instituție sau o întreprindere. ♦ (Tehn.) Figură care reprezintă trăsăturile esențiale ale unui obiect, ale unei dispoziții sau structuri, ale unui fenomen sau proces. Încercă să-și schițeze schema viitoare, așa cum o avea în gînd, a pieselor, a pompei. MIHALE, O. 252.

SCHEMĂ s.f. Figură simplificată care servește numai la o demonstrație, permițînd o vedere de ansamblu asupra unei lucrări. ♦ Proiect, plan. ♦ Tablou cuprinzînd denumirea posturilor și retribuțiile respective ale unei întreprinderi sau instituții. [< fr. schéma, schème, it. schema, cf. gr. schema – formă, figură].

SCHEMĂ s. f. 1. plan, proiect cuprinzând doar liniile, ideile generale ale unei lucrări, care permite o vedere de ansamblu asupra ei. 2. reprezentare grafică simplificată, cu ajutorul unor simboluri, a unui aparat, a unei construcții, a unui proces sau fenomen etc. 3. tablou cuprinzând denumirea posturilor și retribuțiile respective ale unei întreprinderi sau instituții. (< fr. scheme, germ. Skema, lat. schema)

SCHEMĂ ~e f. 1) Reprezentare grafică simplificată a unui obiect. 2) Plan redus la ideile principale; schiță. [G.-D. schemei] /<lat. schema, fr. scheme, it. schema, germ. Schema

schemă f. figură redusă la niște linii ce reprezentă, nu forma adevărată a obiectelor, ci raporturile și funcționarea lor.

* schémă f., pl. e (vgr. shema, lat. schema. V. schimă). Figură simplificată care servește la demonstrat și care n’arată forma, ci numaĭ relațiunile și funcționarea obiectelor. Schiță, plan simplificat.

hartă-schemă s. f. 1961 Hartă schematizată la maximum v. hartă-machetă (din hartă + schemă)

schemă s. f., g.-d. art. schemei; pl. scheme

schemă s. f., g.-d. art. schemei; pl. scheme

schemă s. f., g.-d. art. schemei; pl. scheme

schemă, -me.

SCHEMĂ s. 1. v. plan. 2. v. schiță. 3. (fig.) schelet. (~ unei opere.) 4. (TEHN.) schemă logică, organigramă. 5. organigramă. (~ personalului unei instituții.)

SCHEMĂ s. 1. plan, schiță, (înv.) chip, izvod. (~ unei case.) 2. schelet. (~ unei opere.) 3. organigramă. (~ unei instituții.)

a ciuguli o schemă expr. (intl.) a primi o informație interesantă.