opțiuni
  • info

15 definiții pentru schepsis

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHEPSIS s. n. (Fam.) Minte, pricepere, judecată; perspicacitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu schepsis = cu socoteală, cu chibzuință; cu un anumit scop, cu o anumită intenție (nemărturisită). – Din ngr. sképsis.

SCHEPSIS s. n. (Fam.) Minte, pricepere, judecată; perspicacitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu schepsis = cu socoteală, cu chibzuință; cu un anumit scop, cu o anumită intenție (nemărturisită). – Din ngr. sképsis.

schepsis sn [At: (a. 1794) GÁLDI, M. PHAN. 248/ V: (înv) ~săs, (reg) chepsis / Pl: (rar) ~uri / E: ngr σκέψις] 1 (Înv) Reflecție. 2 Considerație (6). 3 (Înv) Deviz. 4 (Înv) Calcul (1). 5 (Fam) Minte. 6-7 (Fam; îljv) Cu ~ (În mod) bine socotit, chibzuit, gîndit. 8 (Fam; îlav) Cu un anumit scop (ascuns). 9 (Pex; îlav) Cu șiretenie. 10 (Rar; fam; îal) În mod hazliu. 11 (Arg; îf chepsis) Învârteală

SCHEPSIS s. n. Minte, judecată, pricepere; perspicacitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu schepsis = cu socoteală; cu chibzuință, cu pricepere, cu un anumit scop (ascuns), cu o anumită intenție (nemărturisită). Sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat, dacă vine vorba să joci și nițel teatru în viață. C. PETRESCU, A. R. 27.

SCHEPSIS s.n. (Fam.) Minte, pricepere; perspicacitate. ♦ Cu schepsis = cu judecată, cu chibzuință. [< gr. skepsis].

SCHEPSIS s. n. (fam.) minte, pricepere; perspicacitate. ♦ cu ~ = cu judecată, cu chibzuință, gândit. (< gr. skepsis)

SCHEPSIS n. fam. Capacitate de pătrundere în esența lucrurilor; perspicacitate; pricepere. ◊ Cu ~ cu socoteală; cu chibzuință. /<ngr. sképsis

schepsis n. pricepere, noimă: făcut cu schepsis; cu schepsis, cu șic, cu haz. [Gr. mod.].

* schépsis n., fără pl. (ngr. sképsis. V. sceptic). Fam. Pricepere, minte, inteligență ( maĭ ales în loc. adv cu schepsis): făcut cu schepsis.

schepsăs sn vz schepsis

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schepsis (fam.) s. n.

schepsis (fam.) s. n.

schepsis s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHEPSIS s. v. acuitate, agerime, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, pătrundere, perspicacitate, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, socoteală, socotință, subtilitate, tact.

schepsis s. v. ACUITATE. AGERIME. CALCUL. CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CLARVIZIUNE. CUGETARE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. GÎNDIRE. ÎNȚELEPCIUNE, JUDECATĂ. MĂSURĂ. MEDITARE. MEDITAȚIE. MINTE. MODERAȚIE. PĂTRUNDERE. PERSPICACITATE. RAȚIUNE. REFLECTARE. REFLECȚIE. REFLEXIE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. SUBTILITATE. TACT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

schepsis s. n. – 1. (Înv.) Analiză, investigare. – 2. Sens, semnificație. Ngr. σϰέψις (Gáldi 248). Sec. XVIII, înv.

Intrare: schepsis
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schepsis
  • schepsisul
  • schepsisu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • schepsis
  • schepsisului
plural — —
vocativ singular —
plural —
schepsăs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schepsissubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.