18 definiții pentru schiță
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCHIȚĂ, schițe, s. f. 1. Desen, sculptură, plan arhitectural în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă (și care servește la realizarea formei definitive). ♦ Plan inițial și sumar al unei lucrări; schemă. ♦ Lucrare, operă care cuprinde o privire generală și sumară asupra unui anumit subiect. 2. Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje. – Din it. schizzo.
SCHIȚĂ, schițe, s. f. 1. Desen, sculptură, plan arhitectural în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă (și care servește la realizarea formei definitive). ♦ Plan inițial și sumar al unei lucrări; schemă. ♦ Lucrare, operă care cuprinde o privire generală și sumară asupra unui anumit subiect. 2. Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje. – Din it. schizzo.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
schiță2 sf [At: H III 229, 465 / Pl: ~țe / E: ns cf spiță] (Mol) 1 Dans popular asemănător cu polca1. 2 Melodie după care se execută schița2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schiță1 sf [At: NEGULICI / Pl: ~țe / E: fr esquisse cf it schizzo] 1 Desen artistic, executat rapid după un model, care fixează primele observații directe ale autorului (și care servește la realizarea operei definitive). 2 Prima formă, executată, de obicei, în cărbune, în creion sau în peniță, a concepției unui tablou, a unei sculpturi, a unui proiect de arhitectură etc. 3 Desen executat schematic, care reprezintă imaginea aproximativă și adesea simplificată a unui obiect. 4 Reprezentarea sumară, în linii generale, esențiale, a (concepției) unei opere scrise, a acțiunii unei lucrări scrise, a unei expuneri, a unui plan de acțiune, a unor aspecte ale realității etc. 5 Lucrare scrisă, expunere, concepută în linii generale. 6 Specie sau operă literară aparținând genului epic, de dimensiuni mai reduse decât nuvela, în care se prezintă un episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje, din realitatea socială etc. 7 Gest, atitudine, mișcare a cuiva abia sugerată, nedusă până la capăt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIȚĂ, schițe, s. f. 1. Desen sau sculptură în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă. Profesorul Alexandru Opriș petrecuse în fiecare vară o lună la fața locului, cu aparatul fotografic și blocul de schițe. C. PETRESCU, R. DR. 120. ♦ Plan inițial și sumar al unei opere literare sau științifice; schemă. Schița unui discurs. ♦ Lucrare care cuprinde o privire generală asupra unui anumit subiect. Asta e o schiță asupra originii și a limbii țiganilor. NEGRUZZI, S. I 223. 2. Compoziție literară de proporții mai mici decît nuvela, în care se redă o întîmplare scurtă și simplă, caracteristică pentru un individ sau pentru viața socială. Caragiale este poet dramatic pînă și în cea mai sumară dintre schițele lui. VIANU, A. P. 135. «Momente și schițe» [titlu]. CARAGIALE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIȚĂ s.f. 1. Desen sumar, reprezentînd aproximativ conturul și trăsăturile specifice ale unui obiectiv. ♦ Desen executat repede, după o hartă sau după natură, în scopul redării detaliilor topografice ale unei porțiuni de teren. ♦ Prima concepție, încă nefinisată, a unei lucrări; schemă. 2. Specie literară în proză în care se povestește o întîmplare scurtă și simplă. [< it. schizzo].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIȚĂ s. f. 1. desen sumar reprezentând aproximativ conturul și trăsăturile specifice ale unui obiect. 1. desen executat repede, după o hartă sau după natură în scopul redării detaliilor topografice ale unei porțiuni de teren. 2. reprezentare sumară, în linii generale, a (concepției) unei lucrări scrise, a unui plan de acțiune etc. 3. specie literară epică în proză în care se povestește o întâmplare scurtă și simplă. 4. gest, atitudine, mișcare abia sugerată. (< it. schizzo)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SCHIȚĂ ~e f. 1) Plan redus, care conține o viziune de ansamblu asupra unei lucrări; schemă. 2) Variantă inițială a unei lucrări artistice sau științifice; ciornă; concept. 3) Creație literară epică în proză, care redă o întâmplare scurtă. /<fr. esquisse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
schiță f. Mold. spiță: cu o schiță din portiță POP. [Rostire dialectală din spiță].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schiță f. 1. primele linii ale unui desen; 2. primul model al unei opere de sculptură; 3. fig. prima idee a unei opere.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) schíță f., pl. e (fr. esquisse, d. it. schizzo). Schemă, desemn rapid redus la cîte-va trăsăturĭ: a arunca o schiță pe hîrtie. Primu plan al uneĭ opere în pictură saŭ sculptură. Plan redus al uneĭ opere: schița unuĭ romanț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
schiță s. f., g.-d. art. schiței; pl. schițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
schiță s. f., g.-d. art. schiței; pl. schițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
schiță s. f., g.-d. art. schiței; pl. schițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCHIȚĂ s. 1. (ARTE PLAST.) crochiu. (O ~ în cărbune.) 2. bruion, ciornă, concept. (~ unei piese de teatru.) 3. plan, schemă, (înv.) chip, izvod. (~ a unei case.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCHIȚĂ s. 1. (ARTE PLAST.) crochiu. (O ~ în cărbune.) 2. bruion, ciornă, concept. (~ unei piese de teatru.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIȚĂ s. plan, schemă, (înv.) chip, izvod. (~ a unei case.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
schiță (-țe), s. f. – Reprezentare sumară. It. schizzo (Candrea). – Der. schița, vb., din it. schizzare.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SCHIȚĂ (de la a schița < it. schizzare) Specie a genului epic în proză, caracterizată prin numărul redus de personaje, limitarea acțiunii la un episod din viața unuia sau mai multor personaje și prin simplitatea intrigii. Publicată în periodice și ziare, datorită întinderii ei reduse, inspirată din realitate, caracterizîndu-se prin ton publicistic, schița apare ca un produs al presei, ca și pamfletul și reportajul. Cele mai multe din Momentele lui Caragiale au fost publicate în presa vremii și în periodice ca Moftul român și după aceea au apărut în volum (Momente, schițe, amintiri). Schițele sînt accesibile maselor largi de cititori și joacă un rol însemnat în dezvoltarea gustului pentru literatură. În schiță, arta scriitorului constă în puterea de observație și în iscusința de a alege din realitate manifestări care o caracterizează mai pătrunzător. Invenția artistică în schiță este foarte concentrată, iar compoziția este realizată după unele norme intrate în tradiție: un cadru restrîns, o acțiune ce se desfășoară într-un ritm viu, cu puține amănunte, însă semnificative, și cu un deznodămînt neașteptat, surprinzător. Ex. „E încă întuneric. Pămîntul e jilav de rouă și brazdele răsturnate în ajun, de către fierul plugului, miroase a proaspăt. În văzduh o rață sălbatecă zboară furișîndu-se, măcăind speriată, ca alungată de glonți. Pe o grămadă de coceni, plugarul rămas peste noapte în cîmp doarme învelit cu niște saci; și mai încolo boulenii treji, Duman și Joian, cuminți, cu gîturile întinse, așteptînd jugul. Dar departe, în sus, încep să cînte cocoșii, căci zorile prind să mijească...” (EMIL GÎRLEANU, Tovarășii)
- sursa: MDTL (1979)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
schiță, schițesubstantiv feminin
- 1. Desen, sculptură, plan arhitectural în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă (și care servește la realizarea formei definitive). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Profesorul Alexandru Opriș petrecuse în fiecare vară o lună la fața locului, cu aparatul fotografic și blocul de schițe. C. PETRESCU, R. DR. 120. DLRLC
- 1.1. Desen executat repede, după o hartă sau după natură, în scopul redării detaliilor topografice ale unei porțiuni de teren. DN
-
- Schița unui discurs. DLRLC
-
- 1.3. Lucrare, operă care cuprinde o privire generală și sumară asupra unui anumit subiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Asta e o schiță asupra originii și a limbii țiganilor. NEGRUZZI, S. I 223. DLRLC
-
-
- 2. Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Caragiale este poet dramatic pînă și în cea mai sumară dintre schițele lui. VIANU, A. P. 135. DLRLC
- «Momente și schițe» [titlu]. CARAGIALE. DLRLC
-
- 3. Gest, atitudine, mișcare abia sugerată. MDN '00
etimologie:
- schizzo DEX '09 DEX '98 DN