6 definiții pentru scociorât
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scociorât sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) scorocit / E: scociorî] (Îvp) 1-15 Scociorâre (1-15).
scociorât sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX, / V: (îrg) scorocit / E: scociorî] (Îvp) 1-15 Scociorâre (1-15).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scorocit sn vz scociorât
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCOCIORÂT s. v. râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmare, scurmătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scociorît s. v. RÎCÎIALĂ. RÎCÎIT. RÎCÎITURĂ. SCORMONIRE. SCURMARE. SCURMĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scociorât, -ă, scociorâți, -te, adj. – (reg.) Răscolit, scotocit. – Din scociorî.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: scociorât
scociorât1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)