10 definiții pentru scrâșnit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCRÂȘNIT1, scrâșnituri, s. n. Scrâșnire. – V. scrâșni.
SCRÂȘNIT1, scrâșnituri, s. n. Scrâșnire. – V. scrâșni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
scrâșnit1 sn [At: (a. 1700) GCR I, 338/36 / V: (înv) scrăș~, crâșnit / Pl: ~uri / E: scrâșni] 1-3 (Înv) Scrâșnet (1-3). 4-5 (Rar) Scrâșnire (4-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crâșnit sn vz scrâșnit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
scrășnit sn vz scrâșnit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCRÎȘNIT1, scrîșnituri, s. n. Scrîșnire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scrâșnit s. n., pl. scrâșnituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scrâșnit s. n., pl. scrâșnituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scrâșnit s. n., pl. scrâșnituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCRÂȘNIT s. 1. v. scrâșnet. 2. v. scârțâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCRÎȘNIT s. 1. scrîșnet, scrîșnire, scrîșnitură. (~ dinților.) 2. scîrțîială, scîrțîire, scîrțîit, scrîșnet, scrîșnire. (~ cheii în broască.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scrâșnit, scrâșniturisubstantiv neutru
etimologie:
- scrâșni DEX '98 DEX '09