SCRIPCAR, scripcari, s. m. 1. (Reg.) Lăutar (care cântă din scripcă). 2. Gândac negru, cu antene lungi, care produce sunete asemănătoare cu un scârțâit; plopar; cobzar, țigănaș (Saperda carcharis).- Scripcă + suf. -ar.

scripcar sm [At: PR. DRAM. 390 / Pl: ~i / E: scripcă + -ar] 1 (Reg) Violonist. 2 (Reg; pex) Lăutar. 3 (Fam; irn) Scriitor (mai ales poet) neînsemnat. 4 Gândac negru, cu antene lungi, care produce sunete asemănătoare cu un scârțâit Si: (reg) plopar (1), cobzar, țigănaș (Saperda carcharias).

SCRIPCAR, scripcari, s. m. 1. (Reg.) Lăutar (care cântă din scripcă). 2. Gândac negru, cu antene lungi, care produce sunete asemănătoare cu un scârțâit; plopar; cobzar, țigănaș (Saperda carcharis). – Scripcă + suf. -ar.

SCRIPCAR, scripcari, s. m. (Mold.) 1. Lăutar care cîntă din scripcă; viorist. Se duceau în pădure la Pantelimon, unde întindeau masă mare, cu scripcari care umblau de la un grup la altul. PAS, Z. I 235. După ce-au venit scripcarii, s-au adunat gospodarii de prin împrejurimi acolo. SADOVEANU, O. VIII 165. Scripcarul și cobzarul își potriveau într-una strunele, fără să mai înceapă a cînta. BUJOR, S. 99. ♦ (Depreciativ) Cîntăreț, poet. O, vînturători de fraze, scripcari sarbezi și smintiți. VLAHUȚĂ, P. 86. 2. Gîndac gălbui cu pete negre, care produce un bîzîit caracteristic și care trăiește pe scoarța plopilor (Saperda carcharias). (Cu pronunțare regională) Atît scripcariul negru cît și cel galben, cînd îi prinzi în mînă, cîntă ca și cînd ar cînta cineva dintr-o scripcuță. MARIAN, INS. 100.

SCRIPCAR ~i m. 1) pop. Muzicant care cântă la scripcă; viorist. 2) Insectă care trăiește pe plopi și care scoate un țârâit specific; plopar. /scripcă + suf. ~ar

scripcar m. 1. lăutar; 2. insecta numită plopar.

scripcár m. (d. scripcă saŭ rut. skripkar). Mold. Viorist, cîntâreț din scripcă.

ȚIGĂNAȘ sm. 1 dim. ȚIGAN ¶ 2 🐙 = SCRIPCAR2.

scripcar s. m., pl. scripcari

scripcar s. m., pl. scripcari

scripcar s. m., pl. scripcari

SCRIPCAR s. 1. v. lăutar. 2. (ENTOM.; Saperda) plopar, (reg.) cobzar, țigănaș.

SCRIPCAR s. 1. lăutar, violonist, viorist, (pop.) diblar, (Transilv. și Maram.) ceteraș, (prin Transilv.) highidiș, (prin vestul Transilv.) igreț, (depr.) scîrțac. (E ~ într-un taraf.) 2. (ENTOM.; Saperda) plopar, (reg.) cobzar, țigănaș.