opțiuni

8 definiții pentru secăreț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

secăreț1, ~eață a [At: PONTBRIANT, D. / V: săc~ / Pl: ~i, ~e / E: sec + -ăreț] (Trs; d. boabele de cereale sau, pex, d. cereale) Sec (73).

secăreț2, ~eață a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: săc~ / Pl: ~i, ~e / E: secară + -eț] 1 (Reg; d. lanuri de grâu) Prin care a crescut secară (1) Si: (îrg) secăros (1), (reg) secărit2 (1). 2 (D. boabele de grâu) Amestecat cu secară (6-7) Si: (îrg) secăros (2), (reg) secărit2 (2). 3 (D. boabele de grâu) Plin de secară Si: (îrg) secăros (3), (reg) secărit2 (3).

săcăreț1, ~eață a vz secăreț1

săcăreț2, ~eață a vz secăreț2

Synonyms dictionaries

Synonyms and similar meaning words.

SECĂREȚ adj. v. sec.

secăreț adj. v. SEC.

Dicționare de regionalisme (sau arhaisme)

Explică doar sensurile regionale (sau arhaice) ale cuvintelor.

secăreț2, secăreață, adj. (reg.; despre lanurile de grâu) prin care a crescut secară; (despre boabele de grâu) amestecat cu secară, secăros, secărit.

secăreț1, secăreață, adj. (reg.; despre boabele de cereale; despre cereale) care este fără miez sau cu miezul uscat, nedezvoltat.

Intrare: secăreț
secăreț adjectiv
adjectiv (A18)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secăreț
  • secărețul
  • secărețu‑
  • secăreață
  • secăreața
plural
  • secăreți
  • secăreții
  • secărețe
  • secărețele
genitiv-dativ singular
  • secăreț
  • secărețului
  • secărețe
  • secăreței
plural
  • secăreți
  • secăreților
  • secărețe
  • secărețelor
vocativ singular — —
plural — —
săcăreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)