25 de definiții pentru seceră
din care- explicative (13)
- morfologice (6)
- etimologice (1)
- argou (1)
- synonyms (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SECERĂ, seceri, s. f. 1. Unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora, formată dintr-o lamă îngustă și curbată de oțel, cu tăișul în interior (prevăzut cu dinți), fixată într-un mâner de lemn. 2. Secerat, seceriș (1). [Var.: (pop.) secere s. f.] – Lat. sicilis.
SECERĂ, seceri, s. f. 1. Unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora, formată dintr-o lamă îngustă și curbată de oțel, cu tăișul în interior (prevăzut cu dinți), fixată într-un mâner de lemn. 2. Secerat, seceriș (1). [Var.: (pop.) secere s. f.] – Lat. sicilis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
seceră sf [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 452/20 / V: (îvp) ~re, (îrg) secire, săcere, săcire, (reg) seciră, săc~ / Pl: ~ri (rar) ~re / E: lat sicilis] 1 Unealtă agricolă manuală alcătuită dintr-o lamă îngustă de oțel, curbată în formă de semicerc, cu tăișul zimțat spre interior și fixată într-un mâner de lemn, care servește, de obicei, pentru a secera (1) cereale păioase. 2 (Pop) Secerare. 3 (Înv; îf secere) Recoltă (1). 4 (Înv) Seceriș (2). 5 (Înv; pan) Obiect care constituie cuțitul secerătoarei. 6 (Pes; reg) Târpan. 7 (Pes; reg) Cârlig (pentru pescuit sub gheață). 8 Imagine a lunii, când se află în primul și ultimul pătrar, în formă de seceră (1) Si: semilună. 9 (Ast; reg) Parte a constelației Orion, compusă din șapte stele dispuse în formă de arc. 10 (Bot; reg) Săbiuță (Gladiolus imbricatus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECERĂ, seceri, s. f. (Și în forma secere) 1. Unealtă agricolă pentru recoltarea manuală a păioaselor și a altor plante, formată dintr-o lamă îngustă de oțel curbată, cu tăișul în interior și fixată într-un mîner de lemn. El, c-un ciocan automat, Ținut pe umăr de mîner, Ea cu o secere de fier Pe după brațul ei bronzat. D. BOTEZ, F. S. 44. Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite, Ușor se-nclină spicele-aurite, Cad snopii-n șir... Cîntați, secerătoare! IOSIF, P. 32. Ici oameni cu coasa pe umăr și fete cu secerea-n brîu. COȘBUC, P. II 9. ◊ (În comparații) În zori de ziuă nu mai putea fi nici o îndoială că acel cucoș porumbac, cu creasta pieptene și cu coada secere a dat dovadă de năzdrăvănie. SADOVEANU, F. J. 446. ◊ (Poetic, în legătură cu aspectul lunii în prima ei fază) Luna și-a iscat iar secerea galbenă deasupra dealului. GALAN, Z. R. 378. Zgomotele ciudate ale nopții tremurau pretutindeni; secera lunii printre nourii alburii se purta ca împinsă de o apă năprasnică, undeva, spre asfințit. SADOVEANU, O. II 455. Ceapa, usturoiul... să le sameni înainte de secera primului pătrar. PAMFILE, CER. 84. 2. Seceriș, secerat. Astă-vară... m-am dus pe-acolo ca să ajut tușei Catrinei la secere. BUJOR, S. 76. Se întorsese de la secere obosit de-l dureau toate încheieturile. SLAVICI, O. I 241. Dar voinicul ăl mai mare Nici din masă nu lua, Ci la secere-mi pleca. TEODORESCU, P. P. 142. ◊ Expr. A intra în secere cu cineva = a se întovărăși cu cineva la munca secerișului (pentru a putea lucra cu mașina de secerat). Dacă n-am fi intrat în secere cu alții, ar fi trebuit să secerăm cu mîna. Am fi țopăit ca broaștele săptămîni de-a rîndul cu genunchii goi prin țepile miriștii. STANCU, D. 190. – Variantă: secere s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECERĂ ~i f. 1) Unealtă agricolă, formată dintr-o lamă arcuită (cu tăiș, mai ales, dințat) fixată într-un mâner de lemn și folosită pentru secerat. 2) la sing. Munca seceratului. /<lat. sicilis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SECERE s. f. v. seceră.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SECERE s. f. v. seceră.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
SECERE s. f. v. seceră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săceră sf vz seceră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săcere sf vz seceră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săcire sf vz seceră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
secere sf vz seceră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seciră sf vz seceră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
secire sf vz seceră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
secere f. 1. unealtă agricolă de tăiat grâu, orz, ovăz, coceni de porumb: e un cuțit semicircular de oțel cu tăișul dințat și provăzut [!] cu un mâner; 2. secerat: ați isprăvit secerea? [Lat. SICILEM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sécere (est) și -ră (vest) f., pl. ĭ (lat. sĭcĭlis f., un fel de lance, rudă cu vgerm. sihhel, ngerm. sichel, secere). O unealtă agricolă (E o lamă dințată curbă fixată într’un mîner. Cu stînga apucĭ cerealele, și din dreapta taĭ cu secerea: nicĭ o boală nu e grea ca vara cu secerea (P. P.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
seceră s. f., g.-d. art. secerii; pl. seceri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
seceră s. f., g.-d. art. secerii; pl. seceri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
seceră s. f., g.-d. art. secerii; pl. seceri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
seceră
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Secera și Ciocanul
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
secere, -ri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
seceră (-ri), s. f. – 1. Unealtă agricolă manuală pentru recoltat cereale. – 2. Seceriș, recoltă. – 3. Timpul recoltei. – 4. Semilună, lună în creștere. – Var. secere. – Mr. seațire, megl. sęțări. Lat. sĭcĭlis (Pușcariu 1573; REW 7900), cf. ven. sezola. – Der. secera, vb. (a tăia cu secera, a cosi; a anihila, a devasta; a trage cu arma automată; a recolta, a culege; a ucide, a elimina, a suprima); secerător, s. m. (om care seceră); secerătoare, s. f. (mașină de secerat); secerătură, s. f. (recoltă, secerat); secerar, s. m. (august); seceriș, s. n. (recoltare, secerat); secerea, s. f. (plantă, Gladiolus imbricatus); secerăciune, s. f. (înv., secerat); secerue, s. f. (Banat, plantă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a intra în compresor / în seceră expr. (intl.) a fi interogat, a fi anchetat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Synonyms dictionaries
Synonyms and similar meaning words.
SECERĂ s. v. secerare, secerat, seceriș, târpan.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
seceră s. v. SECERARE. SECERAT. SECERIȘ. TÎRPAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECERE s. v. recoltă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
secere s. v. RECOLTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
seceră, secerisubstantiv feminin
- 1. Unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora, formată dintr-o lamă îngustă și curbată de oțel, cu tăișul în interior (prevăzut cu dinți), fixată într-un mâner de lemn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- El, c-un ciocan automat, Ținut pe umăr de mîner, Ea cu o secere de fier Pe după brațul ei bronzat. D. BOTEZ, F. S. 44. DLRLC
- Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite, Ușor se-nclină spicele-aurite, Cad snopii-n șir... Cîntați, secerătoare! IOSIF, P. 32. DLRLC
- Ici oameni cu coasa pe umăr și fete cu secerea-n brîu. COȘBUC, P. II 9. DLRLC
- În zori de ziuă nu mai putea fi nici o îndoială că acel cucoș porumbac, cu creasta pieptene și cu coada secere a dat dovadă de năzdrăvănie. SADOVEANU, F. J. 446. DLRLC
- Luna și-a iscat iar secerea galbenă deasupra dealului. GALAN, Z. R. 378. DLRLC
- Zgomotele ciudate ale nopții tremurau pretutindeni; secera lunii printre nourii alburii se purta ca împinsă de o apă năprasnică, undeva, spre asfințit. SADOVEANU, O. II 455. DLRLC
- Ceapa, usturoiul... să le sameni înainte de secera primului pătrar. PAMFILE, CER. 84. DLRLC
-
-
- Astă-vară... m-am dus pe-acolo ca să ajut tușei Catrinei la secere. BUJOR, S. 76. DLRLC
- Se întorsese de la secere obosit de-l dureau toate încheieturile. SLAVICI, O. I 241. DLRLC
- Dar voinicul ăl mai mare Nici din masă nu lua, Ci la secere-mi pleca. TEODORESCU, P. P. 142. DLRLC
- A intra în secere cu cineva = a se întovărăși cu cineva la munca secerișului (pentru a putea lucra cu mașina de secerat). DLRLC
- Dacă n-am fi intrat în secere cu alții, ar fi trebuit să secerăm cu mîna. Am fi țopăit ca broaștele săptămîni de-a rîndul cu genunchii goi prin țepile miriștii. STANCU, D. 190. DLRLC
-
-
etimologie:
- sicilis. DEX '98 DEX '09