14 definiții pentru secerător (s.m.)
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SECERĂTOR, -OARE, secerători, -oare, s. m., s. f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care seceră. 2. S. f. Mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante agricole. ◊ Secerătoare-legătoare = mașină agricolă de recoltat care seceră și leagă în snopi tulpinile de cereale. Secerătoare-treierătoare = combină. – Secera + suf. -ător.
secerător, ~oare [At: PSALT. 276 / V: (îrg) săc~, (înv) săceritor, (reg) săcir~, sâc~ / Pl: ~i, ~oare / E: secera + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care seceră (1). 3 sf Mașină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale și alte plante agricole Si: (reg) seceriță. 4 sf (Îs) ~oare-legătoare Combină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale, formează snopii și, în același timp, îi leagă. 5 sf (Îs) ~oare-treierătoare Combină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale și le treieră.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECERĂTOR, -OARE, secerători, -oare, subst., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care seceră. 2. S. f. Mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante agricole. ◊ Secerătoare-legătoare = mașină agricolă de recoltat care seceră și leagă în snopi tulpinile de cereale. Secerătoare-treierătoare = combină. – Secera + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
SECERĂTOR, -OARE, secerători, -oare, s. m. și f. Persoană care seceră. Cum aș voi să fiu mereu Un vînt și eu, în zi cu soare, De-ar fi numai secerătoare O fată pe care o știu eu! COȘBUC, P. I 89. Secerătorii și oamenii de la coasă pășeau împrăștiați și osteniți înspre sat. VLAHUȚĂ, O. AL. 121. Să nu vă supărați cucoane! Nu cumva aveți trebuință de secerători? CREANGĂ, P. 156. ◊ (Adjectival) Fetele secerătoare rîd și cîntă, snopi fac grîul, Murmură-ntre sălcii rîul. COȘBUC, P. I 96. Nevastă secerătoare, Ce seceri vara la soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 37.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECERĂTOR ~oare( ~ori, ~oare) m. și f. Persoană care seceră. /a secera + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
secerător m. cel ce seceră.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
secerătór, -oáre s. Cel ce seceră. S. f., pl. orĭ. Mașină de secerat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
săcerător, ~oare s, a vz secerător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săceritor, ~oare smf, a vz secerător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săcirător, ~oare smf, a vz secerător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sâcerător, ~oare s, a vz secerător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
secerător adj. m., s. m., pl. secerători; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. secerătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
secerător adj. m., s. m., pl. secerători; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. secerătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
secerător s. m., adj. m., pl. secerători; f. sg. secerătoare, g.-d. art. secerătoarei, pl. secerătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
secerător, secerătorisubstantiv masculin secerătoare, secerătoaresubstantiv feminin secerător, secerătoareadjectiv
- 1. (Persoană) care seceră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum aș voi să fiu mereu Un vînt și eu, în zi cu soare, De-ar fi numai secerătoare O fată pe care o știu eu! COȘBUC, P. I 89. DLRLC
- Secerătorii și oamenii de la coasă pășeau împrăștiați și osteniți înspre sat. VLAHUȚĂ, O. A. I 121. DLRLC
- Să nu vă supărați cucoane! Nu cumva aveți trebuință de secerători? CREANGĂ, P. 156. DLRLC
- Fetele secerătoare rîd și cîntă, snopi fac grîul, Murmură-ntre sălcii rîul. COȘBUC, P. I 96. DLRLC
- Nevastă secerătoare, Ce seceri vara la soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 37. DLRLC
-
etimologie:
- Secera + -ător. DEX '98 DEX '09