11 definiții pentru sedimenta
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SEDIMENTA, pers. 3 sedimentează, vb. I. Refl. A se depune în straturi, a forma sedimente; a se lăsa la fund. – Din sediment.
SEDIMENTA, pers. 3 sedimentează, vb. I. Refl. A se depune în straturi, a forma sedimente; a se lăsa la fund. – Din sediment.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sedimenta [At: ONCESCU, G. 10 / Pzi: ~tez / E: fr sédimenter, ger sedimentieren] 1 vr (D. substanțe corpusculare solide dintr-o suspensie) A se lăsa la fund sub formă de sediment (1) Si: a se așeza, a se depozita, a se depune. 2 vr (Glg; d. particule sau d. fragmente de minerale, de roci, de organisme etc.) A se așeza în straturi (formând o masă compactă, dură) Si: a se depozita, a se depune. 3 vtf (D. agenți fizici, chimici sau biologici; c. i. minerale sau resturi organice) A face să se depună în straturi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEDIMENTA, pers. 3 sedimentează, vb. I. Refl. (Despre substanțe aflate în suspensie) A se așeza, a se depune în straturi (ca efect al diferenței de densitate dintre substanța care se depune și lichidul în care aceasta este în suspensie). V. precipita.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEDIMENTA vb. I. refl. A se așeza, a se lăsa la fund, a se depune în strate; a forma sedimente. [P.i. 3 -tează. / < germ. sedimentieren].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEDIMENTA vb. refl. a se depune în straturi; a forma sedimente. (< fr. sédiementer, germ. sedimentieren)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE SEDIMENTA pers. 3 se ~ează intranz. (despre particulele unor substanțe solide) A se depune în straturi; a forma un sediment; a se precipita; a se depozita. /Din sediment
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sedimenta (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se sedimentează, imperf. 3 pl. se sedimentau; conj. prez. 3 să se sedimenteze; ger. sedimentându-se
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!sedimenta (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se sedimentează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sedimenta vb., ind. prez. 3 sg. și pl. sedimentează; ger. sedimentând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SEDIMENTA vb. (GEOL.) a se depozita, a se depune. (Calcarul s-a ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SEDIMENTA vb. (GEOL.) a se depozita, a se depune. (Calcarul s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sedimentaverb
etimologie:
- sediment DEX '98 DEX '09