senzațional, ~ă [At: CARAGIALE, O. II, 118 / P: ~ți-o~ / S și: sensațional / Pl: ~i, ~e / E: fr sensationnel] 1 a Care (prin caracterul ieșit din comun) face senzație (2). 2 a Care provoacă o mare surpriză. 3 a (D. literatură, articole publicistice, filme etc.) Care prezintă evenimente ce produc o impresie puternică. 4 a Care are o importanță covârșitoare. 5 sn Element, fapt, eveniment etc. senzațional (1). 6 a (Rar) Senzorial (3).

SENZAȚIONAL, -Ă, senzaționali, -e, adj. Care impresionează puternic, emoționează, uimește, interesează în cel mai înalt grad; care face senzație (prin caracterul său neprevăzut sau excepțional). Sînt amîndoi o pereche senzațională. CĂLINESCU, E. O. I 89. Publică în revista sa un document senzațional. SADOVEANU, E. 156. Titu Herdelea coborî scara ca și cînd ar fi aflat știrea cea mai senzațională. REBREANU, R. II 81. Azi dimineață întreagă strada Fidelității a fost viu emoționată de o senzațională dramă pasională. CARAGIALE, O. II 88.

SENZAȚIONAL, -Ă adj. Care produce, stîrnește o impresie foarte puternică, care interesează în cel mai înalt grad. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. sensationnel].

SENZAȚIONAL, -Ă adj. care face senzație (2). (< fr. sensationnel)

SENZAȚIONAL ~ă (~i, ~e) Care produce senzație; cu proprietatea de a impresiona puternic. Știre ~ă. [Sil. -ți-o-] /<fr. sensationnel

*sensaționál, -ă adj. (fr. sensationnel, d. sensatien, sensațiune). De sensațiune, care produce sensațiune, foarte interesant: o informațiune sensatională. – Fals senz-.

senzațional (desp. -ți-o-) adj. m., pl. senzaționali; f. senzațională, pl. senzaționale

senzațional (-ți-o-) adj. m., pl. senzaționali; f. senzațională, pl. senzaționale

senzațional adj. m. (sil. -ți-o-), pl. senzaționali; f. sg. senzațională, pl. senzaționale

SENZAȚIONAL adj. v. sensibil, senzitiv, senzorial.

senzațional adj. v. SENZITIV. SENZORIAL.