11 definiții pentru silnici

din care

Explicative DEX

SILNICI, silnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A constrânge, a forța, a sili pe cineva să facă ceva; a aplica forța, violența. ♦ Fig. A stâlci, a poci. – Din silnic.

SILNICI, silnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A constrânge, a forța, a sili pe cineva să facă ceva; a aplica forța, violența. ♦ Fig. A stâlci, a poci. – Din silnic.

silnici [At: BIBLIA (1688), 482/48 / V: (înv) sâl~ / Pl: ~icesc / E: silnic] 1 vt(a) (Înv) A sili (1). 2 vt(a) (Înv; pex) A oprima. 3 vt (Înv) A forța (încăperi, uși sau sisteme de încuiere). 4 vr (Pop) A se îngrețoșa (de mâncare, de oameni etc.).

SILNICI, silnicesc, vb. IV. Tranz. (Astăzi rar) A constrînge, a forța, a sili (pe cineva) să facă un lucru, a aplica forța, violența. S-a ridicat norodul, mințit și silnicit Și-a miruit cu pumnul domnia îmbuibată. DEȘLIU, G. 52. Grecii, care după luarea Țarigradului se dase afund, fugind... alungați, prigoniți, silniciți, pe unde-i nimereau biruitorii, cu cîte puțin și treptat prinseră la suflet. ODOBESCU, S. I 122. ◊ Fig. Nu poți afirma că a silnicit limba. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 170, 5/4. Instrucțiunea nu poate rămîne ca în timpii cînd averile erau monopolizate... vocațiunile silnicite. ODOBESCU, S. II 61.

A SILNICI ~esc tranz. 1) A supune în mod silnic. 2) (ființe) A pune cu forța (să facă ceva); a forța; a constrânge; a sili. 3) fig. (cuvinte, melodii etc.) A denatura, încălcând grav starea firească; a stâlci; a poci; a schingiui. /Din silnic

sâlnici v vz silnici

silnicésc v. tr. (d. silnic). Rar. Tratez cu silnicie.

Ortografice DOOM

silnici (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. silnicesc, 3 sg. silnicește, imperf. 1 silniceam; conj. prez. 1 sg. să silnicesc, 3 să silnicească

silnici (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. silnicesc, imperf. 3 sg. silnicea; conj. prez. 3 să silnicească

silnici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. silnicesc, imperf. 3 sg. silnicea; conj. prez. 3 sg. și pl. silnicească

Sinonime

SILNICI vb. v. constrânge, face, forța, îngrețoșa, obliga, scârbi, sili, sparge, strica, viola.

silnici vb. v. CONSTRÎNGE. FACE. FORȚA. ÎNGREȚOȘA. OBLIGA. SCÎRBI. SILI. SPARGE. STRICA. VIOLA.

Intrare: silnici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • silnici
  • silnicire
  • silnicit
  • silnicitu‑
  • silnicind
  • silnicindu‑
singular plural
  • silnicește
  • silniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • silnicesc
(să)
  • silnicesc
  • silniceam
  • silnicii
  • silnicisem
a II-a (tu)
  • silnicești
(să)
  • silnicești
  • silniceai
  • silniciși
  • silniciseși
a III-a (el, ea)
  • silnicește
(să)
  • silnicească
  • silnicea
  • silnici
  • silnicise
plural I (noi)
  • silnicim
(să)
  • silnicim
  • silniceam
  • silnicirăm
  • silniciserăm
  • silnicisem
a II-a (voi)
  • silniciți
(să)
  • silniciți
  • silniceați
  • silnicirăți
  • silniciserăți
  • silniciseți
a III-a (ei, ele)
  • silnicesc
(să)
  • silnicească
  • silniceau
  • silnici
  • silniciseră
sâlnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

silnici, silnicescverb

  • 1. rar A constrânge, a forța, a sili pe cineva să facă ceva; a aplica forța, violența. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote S-a ridicat norodul, mințit și silnicit Și-a miruit cu pumnul domnia îmbuibată. DEȘLIU, G. 52. DLRLC
    • format_quote Grecii, care după luarea Țarigradului se dase afund, fugind... alungați, prigoniți, silniciți, pe unde-i nimereau biruitorii, cu cîte puțin și treptat prinseră la suflet. ODOBESCU, S. I 122. DLRLC
    • format_quote figurat Nu poți afirma că a silnicit limba. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 170, 5/4. DLRLC
    • format_quote figurat Instrucțiunea nu poate rămîne ca în timpii cînd averile erau monopolizate... vocațiunile silnicite. ODOBESCU, S. II 61. DLRLC
etimologie:
  • silnic DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.