dexonline

info

31 de definiții pentru smălțui

din care

explicative (22)
morfologice (5)
relaționale (4)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMĂLȚUI, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț; a emaila. 2. Fig. A smălța. [Var.: (înv.) smăltui vb. IV] – Smalț + suf. -ui.

smălțui vt [At: ANON. CAR. / V: (îrg) zm~, (înv) ~ltui, șmălțui, zemălciui, (reg) smănțui, smântui, jăm~, jm~, jum~, măltui,^[1] zmăltui, zmănțui / Pzi: ~esc / E: smalț + -ui] 1 (C. i. obiecte de metal sau de ceramică) A acoperi cu un strat de smalț (1) Si: a emaila, a glazura (3). 2 (Fig) A smălța. 3 (Rar; c. i. dantură) A da lustru. corectat(ă)

Ultimele trei variante nu au intrare menționată. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

SMĂLȚUI, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi obiecte de metal sau de ceramică cu un strat de smalț; a emaila. [Robinson] au voit a cerca nu cumva putea smălțui oalele și tigăile. DRĂGHICI, R. 133. 2. A împestrița cu culori vii; a colora, a împodobi. V. smălța. Frunza deasă smălțuiește nalta, verdea boltitură. EMINESCU, O. IV 129. Cîteva colibe și o bisericuță de bîrne, semănate printr-o pajiște smălțuită cu flori. ODOBESCU, S. III 172. – Variantă: smăltui (ALEXANDRESCU, M. 45), vb. IV.

A SMĂLȚUI ~iesc tranz. (obiecte de metal sau de ceramică) A acoperi cu smalț (în scop protector sau/și decorativ); a emaila. /smalț + suf. ~ui

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

smălțuì v. 1. a înfrumuseța cu smalț; 2. a lustrui dinții; 3. fig. a smălta: (stelele) ce smălțuiau seninul cereștilor câmpii GR. AL.

SMĂLTUI vb. IV v. smălțui.

jămălțui v vz smălțui

jămulțui^[1] v vz zmălțui

Varianta nu figurează la intrarea principală. Trimite la zmălțui, care trimite la smălțui. — gall

smăltui v vz smălțui

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

smănțui v vz smălțui

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

smântui v vz smălțui

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

șmălțui v vz smălțui

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

zemălciui v vz smălțui

zmăltui v vz smălțui

zmălțui v vz smălțui

zmănțui v vz smălțui

zmălțui vb. IV. v. smălțui.

jămălțuiésc V. smălțuĭesc.

jmălțuĭésc V. smălțuĭesc.

jumălțuĭésc V. smălțuĭesc.

smălțuĭésc și zmălțuĭésc v. tr. (d. smalț). Acoper cu smalț: a smălțai oalele. Fig. Smălțez, Împodobesc cu diferite colorĭ: florile smălțuĭaŭ cîmpu. – Și smănț- și zmănț- (vest) și jmălț-, jămălț- și jumălț- (est).

zmălțuĭésc, zmănțuĭésc, V. smălțuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

smălțui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, 3 sg. smălțuiește, imperf. 1 smălțuiam; conj. prez. 1 sg. să smălțuiesc, 3 să smălțuiască

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

smălțui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, imperf. 3 sg. smălțuia; conj. prez. 3 să smălțuiască

smălțui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, imperf. 3 sg. smălțuia; conj. prez. 3 sg. și pl. smălțuiască

smălțui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, conj. smălțuiască)

smălțuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SMĂLȚUI vb. v. împestrița, păta, smălța.

SMĂLȚUI vb. v. emaila.

smălțui vb. v. ÎMPESTRIȚA. PĂTA. SMĂLȚA.

SMĂLȚUI vb. a emaila, a glazura. (A ~ un vas de ceramică.)

Intrare: smălțui

smălțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) smălțui	smălțuire	smălțuit smălțuitu‑	smălțuind smălțuindu‑	singular	plural
		(a) smălțui	smălțuire	smălțuit smălțuitu‑	smălțuind smălțuindu‑	smălțuiește	smălțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	smălțuiesc	(să) smălțuiesc	smălțuiam	smălțuii	smălțuisem
	a II-a (tu)	smălțuiești	(să) smălțuiești	smălțuiai	smălțuiși	smălțuiseși
	a III-a (el, ea)	smălțuiește	(să) smălțuiască	smălțuia	smălțui	smălțuise
plural	I (noi)	smălțuim	(să) smălțuim	smălțuiam	smălțuirăm	smălțuiserăm smălțuisem
	a II-a (voi)	smălțuiți	(să) smălțuiți	smălțuiați	smălțuirăți	smălțuiserăți smălțuiseți
	a III-a (ei, ele)	smălțuiesc	(să) smălțuiască	smălțuiau	smălțuiră	smălțuiseră

smăltui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) smăltui	smăltuire	smăltuit smăltuitu‑	smăltuind smăltuindu‑	singular	plural
		(a) smăltui	smăltuire	smăltuit smăltuitu‑	smăltuind smăltuindu‑	smăltuiește	smăltuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	smăltuiesc	(să) smăltuiesc	smăltuiam	smăltuii	smăltuisem
	a II-a (tu)	smăltuiești	(să) smăltuiești	smăltuiai	smăltuiși	smăltuiseși
	a III-a (el, ea)	smăltuiește	(să) smăltuiască	smăltuia	smăltui	smăltuise
plural	I (noi)	smăltuim	(să) smăltuim	smăltuiam	smăltuirăm	smăltuiserăm smăltuisem
	a II-a (voi)	smăltuiți	(să) smăltuiți	smăltuiați	smăltuirăți	smăltuiserăți smăltuiseți
	a III-a (ei, ele)	smăltuiesc	(să) smăltuiască	smăltuiau	smăltuiră	smăltuiseră

zmănțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) zmănțui	zmănțuire	zmănțuit zmănțuitu‑	zmănțuind zmănțuindu‑	singular	plural
		(a) zmănțui	zmănțuire	zmănțuit zmănțuitu‑	zmănțuind zmănțuindu‑	zmănțuiește	zmănțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	zmănțuiesc	(să) zmănțuiesc	zmănțuiam	zmănțuii	zmănțuisem
	a II-a (tu)	zmănțuiești	(să) zmănțuiești	zmănțuiai	zmănțuiși	zmănțuiseși
	a III-a (el, ea)	zmănțuiește	(să) zmănțuiască	zmănțuia	zmănțui	zmănțuise
plural	I (noi)	zmănțuim	(să) zmănțuim	zmănțuiam	zmănțuirăm	zmănțuiserăm zmănțuisem
	a II-a (voi)	zmănțuiți	(să) zmănțuiți	zmănțuiați	zmănțuirăți	zmănțuiserăți zmănțuiseți
	a III-a (ei, ele)	zmănțuiesc	(să) zmănțuiască	zmănțuiau	zmănțuiră	zmănțuiseră

zmălțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) zmălțui	zmălțuire	zmălțuit zmălțuitu‑	zmălțuind zmălțuindu‑	singular	plural
		(a) zmălțui	zmălțuire	zmălțuit zmălțuitu‑	zmălțuind zmălțuindu‑	zmălțuiește	zmălțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	zmălțuiesc	(să) zmălțuiesc	zmălțuiam	zmălțuii	zmălțuisem
	a II-a (tu)	zmălțuiești	(să) zmălțuiești	zmălțuiai	zmălțuiși	zmălțuiseși
	a III-a (el, ea)	zmălțuiește	(să) zmălțuiască	zmălțuia	zmălțui	zmălțuise
plural	I (noi)	zmălțuim	(să) zmălțuim	zmălțuiam	zmălțuirăm	zmălțuiserăm zmălțuisem
	a II-a (voi)	zmălțuiți	(să) zmălțuiți	zmălțuiați	zmălțuirăți	zmălțuiserăți zmălțuiseți
	a III-a (ei, ele)	zmălțuiesc	(să) zmălțuiască	zmălțuiau	zmălțuiră	zmălțuiseră

jămălțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) jămălțui	jămălțuire	jămălțuit jămălțuitu‑	jămălțuind jămălțuindu‑	singular	plural
		(a) jămălțui	jămălțuire	jămălțuit jămălțuitu‑	jămălțuind jămălțuindu‑	jămălțuiește	jămălțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	jămălțuiesc	(să) jămălțuiesc	jămălțuiam	jămălțuii	jămălțuisem
	a II-a (tu)	jămălțuiești	(să) jămălțuiești	jămălțuiai	jămălțuiși	jămălțuiseși
	a III-a (el, ea)	jămălțuiește	(să) jămălțuiască	jămălțuia	jămălțui	jămălțuise
plural	I (noi)	jămălțuim	(să) jămălțuim	jămălțuiam	jămălțuirăm	jămălțuiserăm jămălțuisem
	a II-a (voi)	jămălțuiți	(să) jămălțuiți	jămălțuiați	jămălțuirăți	jămălțuiserăți jămălțuiseți
	a III-a (ei, ele)	jămălțuiesc	(să) jămălțuiască	jămălțuiau	jămălțuiră	jămălțuiseră

jămulțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) jămulțui	jămulțuire	jămulțuit jămulțuitu‑	jămulțuind jămulțuindu‑	singular	plural
		(a) jămulțui	jămulțuire	jămulțuit jămulțuitu‑	jămulțuind jămulțuindu‑	jămulțuiește	jămulțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	jămulțuiesc	(să) jămulțuiesc	jămulțuiam	jămulțuii	jămulțuisem
	a II-a (tu)	jămulțuiești	(să) jămulțuiești	jămulțuiai	jămulțuiși	jămulțuiseși
	a III-a (el, ea)	jămulțuiește	(să) jămulțuiască	jămulțuia	jămulțui	jămulțuise
plural	I (noi)	jămulțuim	(să) jămulțuim	jămulțuiam	jămulțuirăm	jămulțuiserăm jămulțuisem
	a II-a (voi)	jămulțuiți	(să) jămulțuiți	jămulțuiați	jămulțuirăți	jămulțuiserăți jămulțuiseți
	a III-a (ei, ele)	jămulțuiesc	(să) jămulțuiască	jămulțuiau	jămulțuiră	jămulțuiseră

șmălțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) șmălțui	șmălțuire	șmălțuit șmălțuitu‑	șmălțuind șmălțuindu‑	singular	plural
		(a) șmălțui	șmălțuire	șmălțuit șmălțuitu‑	șmălțuind șmălțuindu‑	șmălțuiește	șmălțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	șmălțuiesc	(să) șmălțuiesc	șmălțuiam	șmălțuii	șmălțuisem
	a II-a (tu)	șmălțuiești	(să) șmălțuiești	șmălțuiai	șmălțuiși	șmălțuiseși
	a III-a (el, ea)	șmălțuiește	(să) șmălțuiască	șmălțuia	șmălțui	șmălțuise
plural	I (noi)	șmălțuim	(să) șmălțuim	șmălțuiam	șmălțuirăm	șmălțuiserăm șmălțuisem
	a II-a (voi)	șmălțuiți	(să) șmălțuiți	șmălțuiați	șmălțuirăți	șmălțuiserăți șmălțuiseți
	a III-a (ei, ele)	șmălțuiesc	(să) șmălțuiască	șmălțuiau	șmălțuiră	șmălțuiseră

zemălciui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) zemălciui	zemălciuire	zemălciuit zemălciuitu‑	zemălciuind zemălciuindu‑	singular	plural
		(a) zemălciui	zemălciuire	zemălciuit zemălciuitu‑	zemălciuind zemălciuindu‑	zemălciuiește	zemălciuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	zemălciuiesc	(să) zemălciuiesc	zemălciuiam	zemălciuii	zemălciuisem
	a II-a (tu)	zemălciuiești	(să) zemălciuiești	zemălciuiai	zemălciuiși	zemălciuiseși
	a III-a (el, ea)	zemălciuiește	(să) zemălciuiască	zemălciuia	zemălciui	zemălciuise
plural	I (noi)	zemălciuim	(să) zemălciuim	zemălciuiam	zemălciuirăm	zemălciuiserăm zemălciuisem
	a II-a (voi)	zemălciuiți	(să) zemălciuiți	zemălciuiați	zemălciuirăți	zemălciuiserăți zemălciuiseți
	a III-a (ei, ele)	zemălciuiesc	(să) zemălciuiască	zemălciuiau	zemălciuiră	zemălciuiseră

smănțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) smănțui	smănțuire	smănțuit smănțuitu‑	smănțuind smănțuindu‑	singular	plural
		(a) smănțui	smănțuire	smănțuit smănțuitu‑	smănțuind smănțuindu‑	smănțuiește	smănțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	smănțuiesc	(să) smănțuiesc	smănțuiam	smănțuii	smănțuisem
	a II-a (tu)	smănțuiești	(să) smănțuiești	smănțuiai	smănțuiși	smănțuiseși
	a III-a (el, ea)	smănțuiește	(să) smănțuiască	smănțuia	smănțui	smănțuise
plural	I (noi)	smănțuim	(să) smănțuim	smănțuiam	smănțuirăm	smănțuiserăm smănțuisem
	a II-a (voi)	smănțuiți	(să) smănțuiți	smănțuiați	smănțuirăți	smănțuiserăți smănțuiseți
	a III-a (ei, ele)	smănțuiesc	(să) smănțuiască	smănțuiau	smănțuiră	smănțuiseră

smântui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) smântui	smântuire	smântuit smântuitu‑	smântuind smântuindu‑	singular	plural
		(a) smântui	smântuire	smântuit smântuitu‑	smântuind smântuindu‑	smântuiește	smântuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	smântuiesc	(să) smântuiesc	smântuiam	smântuii	smântuisem
	a II-a (tu)	smântuiești	(să) smântuiești	smântuiai	smântuiși	smântuiseși
	a III-a (el, ea)	smântuiește	(să) smântuiască	smântuia	smântui	smântuise
plural	I (noi)	smântuim	(să) smântuim	smântuiam	smântuirăm	smântuiserăm smântuisem
	a II-a (voi)	smântuiți	(să) smântuiți	smântuiați	smântuirăți	smântuiserăți smântuiseți
	a III-a (ei, ele)	smântuiesc	(să) smântuiască	smântuiau	smântuiră	smântuiseră

jmălțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) jmălțui	jmălțuire	jmălțuit jmălțuitu‑	jmălțuind jmălțuindu‑	singular	plural
		(a) jmălțui	jmălțuire	jmălțuit jmălțuitu‑	jmălțuind jmălțuindu‑	jmălțuiește	jmălțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	jmălțuiesc	(să) jmălțuiesc	jmălțuiam	jmălțuii	jmălțuisem
	a II-a (tu)	jmălțuiești	(să) jmălțuiești	jmălțuiai	jmălțuiși	jmălțuiseși
	a III-a (el, ea)	jmălțuiește	(să) jmălțuiască	jmălțuia	jmălțui	jmălțuise
plural	I (noi)	jmălțuim	(să) jmălțuim	jmălțuiam	jmălțuirăm	jmălțuiserăm jmălțuisem
	a II-a (voi)	jmălțuiți	(să) jmălțuiți	jmălțuiați	jmălțuirăți	jmălțuiserăți jmălțuiseți
	a III-a (ei, ele)	jmălțuiesc	(să) jmălțuiască	jmălțuiau	jmălțuiră	jmălțuiseră

jumălțui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) jumălțui	jumălțuire	jumălțuit jumălțuitu‑	jumălțuind jumălțuindu‑	singular	plural
		(a) jumălțui	jumălțuire	jumălțuit jumălțuitu‑	jumălțuind jumălțuindu‑	jumălțuiește	jumălțuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	jumălțuiesc	(să) jumălțuiesc	jumălțuiam	jumălțuii	jumălțuisem
	a II-a (tu)	jumălțuiești	(să) jumălțuiești	jumălțuiai	jumălțuiși	jumălțuiseși
	a III-a (el, ea)	jumălțuiește	(să) jumălțuiască	jumălțuia	jumălțui	jumălțuise
plural	I (noi)	jumălțuim	(să) jumălțuim	jumălțuiam	jumălțuirăm	jumălțuiserăm jumălțuisem
	a II-a (voi)	jumălțuiți	(să) jumălțuiți	jumălțuiați	jumălțuirăți	jumălțuiserăți jumălțuiseți
	a III-a (ei, ele)	jumălțuiesc	(să) jumălțuiască	jumălțuiau	jumălțuiră	jumălțuiseră

zmăltui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) zmăltui	zmăltuire	zmăltuit zmăltuitu‑	zmăltuind zmăltuindu‑	singular	plural
		(a) zmăltui	zmăltuire	zmăltuit zmăltuitu‑	zmăltuind zmăltuindu‑	zmăltuiește	zmăltuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	zmăltuiesc	(să) zmăltuiesc	zmăltuiam	zmăltuii	zmăltuisem
	a II-a (tu)	zmăltuiești	(să) zmăltuiești	zmăltuiai	zmăltuiși	zmăltuiseși
	a III-a (el, ea)	zmăltuiește	(să) zmăltuiască	zmăltuia	zmăltui	zmăltuise
plural	I (noi)	zmăltuim	(să) zmăltuim	zmăltuiam	zmăltuirăm	zmăltuiserăm zmăltuisem
	a II-a (voi)	zmăltuiți	(să) zmăltuiți	zmăltuiați	zmăltuirăți	zmăltuiserăți zmăltuiseți
	a III-a (ei, ele)	zmăltuiesc	(să) zmăltuiască	zmăltuiau	zmăltuiră	zmăltuiseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

smălțui, smălțuiescverb

1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX

sinonime: emaila glazura
- format_quote [Robinson] au voit a cerca nu cumva putea smălțui oalele și tigăile. DRĂGHICI, R. 133. DLRLC
2. figurat A împestrița cu culori vii. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC

sinonime: colora păta smălța împestrița împodobi
- format_quote Frunza deasă smălțuiește nalta, verdea boltitură. EMINESCU, O. IV 129. DLRLC
- format_quote Cîteva colibe și o bisericuță de bîrne, semănate printr-o pajiște smălțuită cu flori. ODOBESCU, S. III 172. DLRLC
3. rar (Cu privire la dantură) A da lustru. MDA2

etimologie:

Smalț + -ui. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.