8 definiții pentru stâlcire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STÂLCIRE, stâlciri, s. f. Faptul de a (se) stâlci. – V. stâlci.
STÂLCIRE, stâlciri, s. f. Faptul de a (se) stâlci. – V. stâlci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stâlcire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: stâlci] 1 Bătaie strașnică Si: snopire, (îvr) stâlceală. 2 (Rar) Strivire. 3 (Fig) Pronunțare sau scriere incorectă a cuvintelor Si: deformare (7), denaturare (2), pocire, schimonoseală, schimonosire, scâlciere, stropșire, (rar) stâlcitură (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÎLCIRE, stîlciri, s. f. Faptul de a (se) stîlci.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stâlcire s. f., g.-d. art. stâlcirii; pl. stâlciri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stâlcire s. f., g.-d. art. stâlcirii; pl. stâlciri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stâlcire s. f., g.-d. art. stâlcirii; pl. stâlciri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STÂLCIRE s. 1. v. strivire. 2. v. snopire. 3. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseală, schimonosire, schimonosit, scâlciere, stâlcit, stropșire, stropșit. (~ cuvintelor unei limbi, când vorbește.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STÎLCIRE s. 1. strivire, turtire, zdrobire, (rar) zdrobeală, (pop.) stropșire, zobire, (înv.) stropșitură. (~ unei insecte.) 2. snopire. (~ cuiva în bătaie.) 3. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseală, schimonosire, schimonosit, scîlciere, stîlcit, stropșire, stropșit. (~ a cuvintelor unei limbi, cînd vorbește.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stâlcire, stâlcirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) stâlci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- stâlci DEX '98 DEX '09