STAGNANT, -Ă, stagnanți, -te, adj. (Despre fluide) Care nu curge; stătător. ♦ Fig. (Despre abstracte) Care nu evoluează, nu progresează, care lâncezește; inactiv. – Din fr. stagnant, lat. stagnans, -ntis.

stagnant, ~ă [At: CORNEA, E. II, 190/30 / Pl: ~nți, ~e / E: fr stagnant] 1 (D. ape) Care nu curge Si: necurgător, stătător. 2 (D. procese, fenomene, acțiuni etc.) Care stă pe loc Si: trenant, (liv) staționar (1). 3 (D. procese, fenomene, acțiuni etc.) Care nu se dezvoltă Si: trenant, (liv) staționar (2).

STAGNANT, -Ă, stagnanți, -te, adj. (Despre fluide) Care stă pe loc, care nu curge; stătător. ♦ Fig. (Despre abstracte) Care nu evoluează, nu progresează, care lâncezește; inactiv. – Din fr. stagnant, lat. stagnans, -ntis.

STAGNANT, -Ă, stagnanți, -te, adj. 1. (Despre abstracte) Care stă pe loc, nu progresează, nu se dezvoltă, lîncezește; inactiv. [Epoca burghezo-democratică] era o epocă fără nici un ideal, dedată unui materialism vulgar și stagnant. Societatea întreagă era împărțită în două: cei ce mureau de foame și cei ce mureau de prea multă mîncare. GALACTION, O. I 337. 2. (Despre ape) Care nu curge; stătător.

STAGNANT, -Ă adj. 1. (Despre ape) Care nu curge; stătător. 2. (Despre abstracte) Care stă pe loc, nu se dezvoltă; inactiv; (p. ext.) nefavorabil progresului. [Cf. fr. stagnant].

STAGNANT, -Ă adj. 1. (despre ape) stătător. 2. (despre abstracte) care nu evoluează, nu progresează; inactiv; (p. ext.) nefavorabil progresului. (< fr. stagnant, lat. stagnans)

STAGNANT ~tă (~ți, ~te) Care stagnează. /<fr. stagnant

stagnant a. 1. se zice de apele ce nu curg; 2. fig. care nu face niciun progres.

*stagnánt, -ă adj. (lat stágnans, -ántis). Care stagnează: ape stagnante, (fig.) afaceri stagnante.

stagnant adj. m., pl. stagnanți; f. stagnantă, pl. stagnante

stagnant adj. m., pl. stagnanți; f. stagnantă, pl. stagnante

stagnant adj. m., pl. stagnanți; f. sg. stagnantă, pl. stagnante

STAGNANT adj. stătător. (Ape ~.)

STAGNANT adj. stătător. (Ape ~.)