opțiuni
  • info

18 definiții pentru stamboală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STAMBOALĂ, stamboale, s. f. (Reg.) Baniță; conținutul unei banițe. ◊ Loc. adv. Cu stamboala = din belșug, foarte mult. – Din tc. istambol[kileri].

STAMBOALĂ, stamboale, s. f. (Reg.) Baniță; conținutul unei banițe. ◊ Loc. adv. Cu stamboala = din belșug, foarte mult. – Din tc. istambol[kileri].

stamboală1 sf [At: (a. 1812) URICARIUL, IV, 346/7 / V: ~bol sn, stăm~, (reg) ~bul sn / Pl: ~le / E: tc Stambol (kilesi)] 1 (Mol) Vas de lemn, făcut din doage sau din coajă de copac, care servea ca unitate de măsură mai ales pentru cereale, a cărei mărime varia, după regiuni, fiind echivalentă în greutate de la 12 kg la 25 kg. 2 (Mol) Conținutul unei stamboale (1). 3 (Mol) Conținutul împreună cu vasul respectiv V baniță, dimirlie, dublă, ferdelă, măsură, mierță, obroc, șinic. 4 (Îlav) Cu ~la Din belșug. 5 (Înv; îc) ~ol-chilă Chilă constantinopolitană.

STAMBOALĂ, stamboale, s. f. (Mold.) Baniță. Poate găsim, bădie Zaharie, și comoara ceea, în luncă... Atuncea venim să luăm o stamboală, ca să cărăm galbenii. C. PETRESCU, R. DR. 16. Un cap cît o stamboală de mare. HOGAȘ, M. N. 82. La Brăila-n vale... Încarc la stamboale, Descarc băcălii Și-ncarc dimerlii Tot de grîu mărunt Și de arnăut. ALECSANDRI, P. P. 116. ◊ Loc. adv. Cu stamboala = fără măsură, din belșug; cu carul, cu ghiotura. O cărat aurul cu stamboala de peste nouă mări și nouă țări. C. PETRESCU, O. P. II 110. ♦ Conținutul unei banițe. O frigare lungă și plină de pui... se rumenea sfîrîind, în preajma unei stamboale de jaratec. HOGAȘ, H. 36. – Variantă: (Mold.) stambol (ȘEZ. I 121) s. n.

stamboală f. baniță sau chilă de Stambul: descarc la zamboale și ’ncarc la stamboale POP.

stamboálă f., pl. e (turc. istambol-kilé, chilă de Stambul; bg. stamboliĭa, sac de ovăs). Est. Baniță. – Și stambol, n., pl. oale = 12 ocale.

stambol2 sn vz stamboală

stambul1 sn vz stamboală

stămboală sf vz stamboală1

stodală[1] sf vz stamboală1 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

stodolă[1] sf vz stamboală1 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

stodolnă[1] sf vz stamboală1 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

STAMBOL s. n. v. stamboală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stamboală (reg.) s. f., g.-d. art. stamboalei; pl. stamboale

stamboală (reg.) s. f., g.-d. art. stamboalei; pl. stamboale

stamboală s. f., g.-d. art. stamboalei; pl. stamboale

stamboală, -boale.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STAMBOALĂ s. v. baniță, dublu-decalitru.

stamboală s. v. BANIȚĂ. DUBLU-DECALITRU.

Intrare: stamboală
stamboală substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stamboală
  • stamboala
plural
  • stamboale
  • stamboalele
genitiv-dativ singular
  • stamboale
  • stamboalei
plural
  • stamboale
  • stamboalelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stodolă
  • stodola
plural
  • stodole
  • stodolele
genitiv-dativ singular
  • stodole
  • stodolei
plural
  • stodole
  • stodolelor
vocativ singular —
plural —
stămboală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stambol2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stambol
  • stambolul
  • stambolu‑
plural
  • stamboale
  • stamboalele
genitiv-dativ singular
  • stambol
  • stambolului
plural
  • stamboale
  • stamboalelor
vocativ singular —
plural —
stodală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stodolnă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stamboală, stamboalesubstantiv feminin

  • 1. regional Conținutul unei banițe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: baniță dublu-decalitru
    • format_quote Poate găsim, bădie Zaharie, și comoara ceea, în luncă... Atuncea venim să luăm o stamboală, ca să cărăm galbenii. C. PETRESCU, R. DR. 16. DLRLC
    • format_quote Un cap cît o stamboală de mare. HOGAȘ, M. N. 82. DLRLC
    • format_quote La Brăila-n vale... Încarc la stamboale, Descarc băcălii Și-ncarc dimerlii Tot de grîu mărunt Și de arnăut. ALECSANDRI, P. P. 116. DLRLC
    • format_quote O frigare lungă și plină de pui... se rumenea sfîrîind, în preajma unei stamboale de jaratec. HOGAȘ, H. 36. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu stamboala = din belșug, foarte mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O cărat aurul cu stamboala de peste nouă mări și nouă țări. C. PETRESCU, O. P. II 110. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.