opțiuni
  • info

14 definiții pentru stigmatiza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STIGMATIZA, stigmatizez, vb. I. Tranz. 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva disprețul public, a condamna cu toată severitatea; a înfiera, a dezonora. 2. (Înv.) A aplica (cu fierul roșu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincvenților. – Din fr. stigmatiser.

STIGMATIZA, stigmatizez, vb. I. Tranz. 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva disprețul public, a condamna cu toată severitatea; a înfiera, a dezonora. 2. (Înv.) A aplica (cu fierul roșu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincvenților. – Din fr. stigmatiser.

stigmatiza vt [At: NEGRUZZI, S. I, 334 / Pzi: ~zez / E: fr stigmatiser] 1 A atrage disprețul public asupra cuiva sau a ceva prin dezvăluirea unor fapte, a unor manifestări etc. reprobabile Si: a blama (1), a înfiera V condamna, dezaproba, dezarma, mustra, osândi, proscrie, protesta, sancționa. 2 A aplica cu fierul roșu stigmatul (4) pe corpul sclavilor sau al delincvenților Si: a înfiera, (înv) a pecetlui.

STIGMATIZA, stigmatizez, vb. I. Tranz. 1. A atrage asupra cuiva sau a ceva disprețul public; a înfiera, a dezonora. Eu nu pot propune nimic, fiindcă sînt stigmatizat. REBREANU, P. S. 77. Iar cît pentru ceialalți ce nu sînt din taraful nostru, îi stigmatizăm cu numele de procleți, vînzători, proști... etc. ALECSANDRI, T. 1665. Alecsandri stigmatiza ignoranța prin «Iorgu de la Sadagura». NEGRUZZI, S. I 334. 2. A aplica (prin ardere) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincvenților.

STIGMATIZA vb. I. tr. A arunca asupra cuiva sau a ceva disprețul public; a înfiera, a dezonora. [< fr. stigmatiser].

STIGMATIZA vb. tr. 1. a aplica cu fierul roșu stigmatul (2). 2. a arunca asupra cuiva disprețul public; a înfiera, a defăima, a dezonora. (< fr. stigmatiser)

A STIGMATIZA ~ez tranz. 1) înv. (sclavi sau infractori) A marca printr-un stigmat; a însemna cu un fier roșu. 2) fig. (persoane, fapte, spuse reprobabile) A condamna în mod public; a osândi; a înfiera; a blama. ~ o trădare. /<fr. stigmatiser

stigmatizà v. a înfiera (și fig.).

*stigmatizéz v. tr. (vgr. stigmatizo). Aplic stigmatu (stampila infamiiĭ). Înfierez: a stigmatiza un criminal. Fig. Satiriciĭ stigmatizează vițiu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stigmatiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. stigmatizez, 3 stigmatizează; conj. prez. 1 sg. să stigmatizez, 3 să stigmatizeze

stigmatiza (a ~) vb., ind. prez. 3 stigmatizează

stigmatiza vb., ind. prez. 1 sg. stigmatizez, 3 sg. și pl. stigmatizează

stigmatizez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STIGMATIZA vb. 1. a înfiera, (înv.) a pecetlui. (A ~ sclavii, condamnații.) 2. v. dezaproba.

STIGMATIZA vb. 1. a înfiera, (înv.) a pecetlui. (A ~ sclavii, condamnații.) 2. a blama, a condamna, a dezaproba, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, (livr.) a dezavua, (rar) a sancționa, (pop.) a osîndi, (înv.) a mustra, a protesta, (fig.) a veșteji. (Opinia publică a ~ gestul lui necugetat.)

Intrare: stigmatiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stigmatiza
  • stigmatizare
  • stigmatizat
  • stigmatizatu‑
  • stigmatizând
  • stigmatizându‑
 singular plural
  • stigmatizează
  • stigmatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stigmatizez
 (să)
  • stigmatizez
  • stigmatizam
  • stigmatizai
  • stigmatizasem
a II-a (tu)
  • stigmatizezi
 (să)
  • stigmatizezi
  • stigmatizai
  • stigmatizași
  • stigmatizaseși
a III-a (el, ea)
  • stigmatizează
 (să)
  • stigmatizeze
  • stigmatiza
  • stigmatiză
  • stigmatizase
plural I (noi)
  • stigmatizăm
 (să)
  • stigmatizăm
  • stigmatizam
  • stigmatizarăm
  • stigmatizaserăm
  • stigmatizasem
a II-a (voi)
  • stigmatizați
 (să)
  • stigmatizați
  • stigmatizați
  • stigmatizarăți
  • stigmatizaserăți
  • stigmatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • stigmatizează
 (să)
  • stigmatizeze
  • stigmatizau
  • stigmatizară
  • stigmatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stigmatiza, stigmatizezverb

  • 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva disprețul public, a condamna cu toată severitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: defăima dezonora înfiera
    • format_quote Eu nu pot propune nimic, fiindcă sînt stigmatizat. REBREANU, P. S. 77. DLRLC
    • format_quote Iar cît pentru ceialalți ce nu sînt din taraful nostru, îi stigmatizăm cu numele de procleți, vînzători, proști... etc. ALECSANDRI, T. 1665. DLRLC
    • format_quote Alecsandri stigmatiza ignoranța prin «Iorgu de la Sadagura». NEGRUZZI, S. I 334. DLRLC
  • 2. învechit A aplica (cu fierul roșu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincvenților. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.