10 definiții pentru straiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRAIȚĂ, straițe, s. f. (Reg.) Traistă. – Cf. alb. strajcë.
STRAIȚĂ, straițe, s. f. (Reg.) Traistă. – Cf. alb. strajcë.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
STRAIȚĂ, straițe, s. f. (Regional) Traistă. Anul ăsta, n-am făcut lînă de la oile mele nici de-o straiță. DUMITRIU, N. 183. Baba s-a sculat cu noaptea în cap și, gătînd cu merinde straița slugei, îi dete drumul, arătîndu-i calea ce duce la pășune. BOTA, P. 86.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRAIȚĂ s. f. (Ban., Trans. SV) Traistă, săculeț. Strajczĕ. Canisteriun (l. canistrum). AC, 372. Îți trimit o straiță de piper. A 1776, 107r. Cumpără un cap de berbece și-l băgă intr-o straiță. PF, 90r. Etimologie: cf. alb. strajcë. Cf. t i s u g, t u l b ă.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
straiță f. Tr. traistă: o straiță de ceapă. [Albanez STRAIȚA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
straiță (traistă) (reg.) s. f., g.-d. art. straiței; pl. straițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
straiță (reg.) s. f., g.-d. art. straiței; pl. straițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
straiță s. f., g.-d. art. straiței; pl. straițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRAIȚĂ s. v. desagă, traistă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
straiță s. v. DESAGĂ. TRAISTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
straiță, straițe, s.f. – Traistă: „Apoi, nănașa dă pânzătura din straiță la mireasă...” (Papahagi, 1925: 319). (Maram., Trans.). – Cuv. autohton (Philippide); cf. alb. strajcë (Șăineanu, DEX).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
straiță, straițesubstantiv feminin
-
- Anul ăsta, n-am făcut lînă de la oile mele nici de-o straiță. DUMITRIU, N. 183. DLRLC
- Baba s-a sculat cu noaptea în cap și, gătînd cu merinde straița slugei, îi dete drumul, arătîndu-i calea ce duce la pășune. BOTA, P. 86. DLRLC
-
etimologie:
- strajcë DEX '98 DEX '09