18 definiții pentru strâmtorare
din care- explicative (13)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRÂMTORARE, strâmtorări, s. f. Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. [Var.: (înv.) strâmtorire s. f.] – V. strâmtora.
STRÂMTORARE, strâmtorări, s. f. Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. [Var.: (înv.) strâmtorire s. f.] – V. strâmtora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâmtorare sf [At: DOC. EC. 231 / V: (înv) ~rămptorire, ~rămtorire, ~mptorire, ~rire, ~rim~, ~rimtorire / Pl: ~rări / E: strâmtora] 1 (Înv; îoc lărgire) Strâmtare (1). 2 (Îoc întindere) Îngrămădire într-un spațiu (extrem de) redus. 3 (Rar; pex; fig) Încolțire. 4 (Înv) Constrângere (1). 5 (Asr; fig) Strâmtoare (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâmtorare f. fig. ananghe.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRÂMTORIRE s. f. v. strâmtorare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRÂMTORIRE s. f. v. strâmtorare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strămptorire sf vz strâmtorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strămtorire sf vz strâmtorare[1] corectat(ă)
- În original, tipărit incorect: vz strâmtoare — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâmptorire sf vz strâmtorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâmtorire sf vz strâmtorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strimtorare sf vz strâmtorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strimtorire sf vz strâmtorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÎMTORARE, strîmtorări, s. f. Faptul de a (se) strîmtora. 1. Înghesuire, restrîngere. 2. Fig. Situație grea, încurcătură; lipsă (de bani). Așa în strîmtorare și în neliniște cum am trăit și tot mi-a fost dragă viața. VLAHUȚĂ, O. A. II 287. Am fost părtași la pericole și de bun ajutor la vreme de grea strîmtorare. ODOBESCU, S. III 561. Aici în Paris a fost și e mare neavere și strîmtorare. GHICA, A. 788. – Variantă: (învechit) strîmtorire (DRĂGHICI, R. 78) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÎMTORIRE s. f. v. strîmtorare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strîmtoráre f., pl. ărĭ. Nevoĭe de banĭ: a fi în strîmtorare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strâmtorare s. f., g.-d. art. strâmtorării; pl. strâmtorări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strâmtorare s. f., g.-d. art. strâmtorării; pl. strâmtorări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strâmtorare s. f., g.-d. art. strâmtorării; pl. strâmtorări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRÂMTORARE s. v. dificultate, impas, încurcătură, îngustime.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strîmtorare s. v. DIFICULTATE. IMPAS. ÎNCURCĂTURĂ. ÎNGUSTIME.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
strâmtorare, strâmtorărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) strâmtora. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: restrângere înghesuire îngustime
- 2. Situație grea; lipsă (de bani). DLRLCsinonime: dificultate impas lipsă încurcătură
- Așa în strîmtorare și în neliniște cum am trăit și tot mi-a fost dragă viața. VLAHUȚĂ, O. A. II 287. DLRLC
- Am fost părtași la pericole și de bun ajutor la vreme de grea strîmtorare. ODOBESCU, S. III 561. DLRLC
- Aici în Paris a fost și e mare neavere și strîmtorare. GHICA, A. 788. DLRLC
-
etimologie:
- strâmtora DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.