15 definiții pentru strânsoare
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRÂNSOARE, strânsori, s. f. I. 1. (Senzație de) apăsare, (de) presiune; încleștare. 2. Fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (Înv.) Caznă, chin, suferință. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (Pop.) Recoltă. ♦ Bogăție, averi acumulate. 2. (Înv.) Colecție. – Strâns2 + suf. -oare.
STRÂNSOARE, strânsori, s. f. I. 1. (Senzație de) apăsare, (de) presiune; încleștare. 2. Fig. Îngrădire, constrângere. ♦ (Înv.) Caznă, chin, suferință. 3. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt; îngustime. II. 1. (Pop.) Recoltă. ♦ Bogăție, averi acumulate. 2. (Înv.) Colecție. – Strâns2 + suf. -oare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
strânsoare sf [At: ANTIM, P. / V: (înv) strin~, (îvr) ~orie / Pl: ~ori / E: strâns1 + -oare] 1 (Predomină ideea de apropiere în spațiu) Exercitare (cu ceva) a unei presiuni (puternice), din două sau din mai multe părți ori din toate părțile, asupra unui obiect sau asupra unei ființe, mai ales asupra unei persoane, ori asupra unor părți ale corpului acestora, reducându-le volumul, modificându-le forma etc. Si: apăsare (1), apăsat1 (1), presare, presat1, strângere (1), strâns1 (1), strânsură (1), (înv) strânsătură (1), (îvr) strângătură (1). 2 (Olt; îe) A lua la ~ori pe cineva A lua pe cineva din scurt. 3 (Rar) Strângere (3). 4 (Îvr; ccr) Gaică (de încheiat sau de legat la veșmintele preoțești). 5 (Îvr) Tortură. 6 (Înv; pex) Pedeapsă. 7 (Îvp; fig) Chin (4). 8 (Înv; fig; în legătură cu verbe ca „a apuca”, „a da” etc.) Constrângere (1). 9 (Îvr; fig) Severitate (1). 10 (Fig; de obicei în legătură cu verbele „a da”, „a avea”) Poruncă. 11 (Înv; fig) Strâmtoare (7). 12 (Înv; spc) Îngrădire. 13 (Rar; pex) Supraveghere strictă. 14 (Pan) Spațiu (foarte) strâmt Si: îngustime, strâmtoare (4), (rar) strâmtură (3), (reg) strâmtețe (2). 15 Prindere (foarte) tare cu degetele mâinii (sau ale mâinilor) foarte apropiate între ele, a unui obiect sau a unei părți a acestuia ori a unei ființe, mai ales persoane, sau a unei părți a corpului acestuia, ținând (cât mai) aproape de sine și nelăsând un timp (să se îndepărteze, să scape etc.) din mână Si: încleștare, încleștat, strângere (7), strâns1 (5), (rar) strânsătură (4), strânsură (4). 16 (Cuprindere cu putere, cu mâinile, cu brațele a trupului cuiva, pentru a aduce și a ține foarte aproape de sine, ca) gest de prietenie, de mare afecțiune etc. Si: îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, înlănțuit, strângere (9), strâns1 (7), (reg) strânsură (6). 17 (Asr) Contractare (4). 18 (Îdt; îs) ~ de mână Strângere de mână V strângere. 19 (Rar; îs) ~ de inimă Strângere de inimă V strângere. 20 (Îvp; pex; de obicei lpl) Colică (1). 21 (Trs) Diaree (1). 22 (Rar) Strângere (31). 23 (Îvr) Strângere (35). 24 (Pop; pex; ccr) Recoltă. 25 (Rar; pex) Strângere (39). 26 (Asr; pex; ccr) Avere (4). 27 (Îvr; pex) Economie1 (6). 28 (Îvr) Zgârcenie. 29 (Îvr) Colecție (1). 30 (Înv) Strângere (42).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÂNSOARE ~ori f. 1) v. STRÂNGERE. 2) Suportare a unei acțiuni de strângere de către un obiect oarecare. 3) v. STRÂMTOARE. 4) fig. Limitare a libertății de acțiune; constrângere. 5) Roadă strânsă într-un an; recoltă. /strâns + suf. ~oare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strânsoare f. 1. strângere: strânsoare de mână; 2. recoltă; 3. colică la prunci.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strânsorie sf vz strânsoare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strinsoare sf vz strânsoare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÎNSOARE, strînsori, s. f. I. 1. Faptul de a strînge; apăsare, presiune; încleștare. Își făcuseră țigări. Pentru cei care aveau mîinile prea umflate de strînsoarea frînghiilor, cînd fuseseră aduși, sau degetele zdrobite în bătaie, răsuceau țigări ceilalți. DUMITRIU, B. F. 157. Foarte frumos, domnule bădie, zise ea în sfîrșit, desfăcîndu-și ușor mînile din strînsoarea mea și așezîndu-se pe un scaun. HOGAȘ, M. N. 21. Se trîntește pe brînci în pat, își reazimă inima, în care simte o strînsoare nedefinită, pe mîna dreaptă, și pe cea stîngă fruntea caldă. CARAGIALE, S. 62. 2. Supraveghere strictă; îngrădire, constrîngere. Acu începe cu adevărat pentru o domniță viața, cînd scapă de strînsoare și intră în lume. Slobodă este după asta să facă așa cum îi place. SADOVEANU, Z. C. 332. Adeseori noaptea mă scol, ascult, și aud pași în păretele meu. Iată subt ce strînsoare trăiesc, Tisbe. NEGRUZZI, S. III 406. ◊ Fig. A răilor povețe Țin duhul în strînsoare. NEGRUZZI, S. II 180. 3. Faptul de a fi strîns, înghesuit; înghesuială. Din strînsoarea podurilor de peste gîrlă, lumea se revarsă spre biserica Domnița Bălașa. CAMIL PETRESCU, O. II 254. 4. (Învechit) Chin, suferință. Nu putem scăpa din foc, De-așa moarte cu necaz... De-așa moarte cu strînsori, Fără frați, fără surori. HODOȘ, P. P. 230. II. 1. (Regional) Ceea ce se adună de pe cîmp și se duce acasă, pentru a fi păstrat; recoltă. În anul acesta s-au întîmplat că omul au făcut mai multă strînsoare, decît avea în toți anii de mai nainte. SBIERA, P. 151. ♦ Bogăție, averi acumulate, bunuri. Chervane vechi, căruțe cu bucate Se duc spre munți și curg mereu din zare. Sînt mari averi domnești, strînsoarea, rodul Atîtor lacrimi și sudori cumplite. IOSIF, V. 69. 2. (Învechit) Colecție. [Viena are] o altă mare zidire unde au strînsoare de mulțime și feliurimi de monede antici, foarte vechi, și alte asemenea de mult preț. GOLESCU, Î. 50. Vrednic de pedeapsă este cel ce va fi venit în Viena și nu va fi văzut acea mare zidire întru care este strînsoare de arme. id. ib. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strînsoáre f., pl. orĭ. Acțiunea de a strînge. Îmbrățișare puternică. Constrîngere, silă violentă: numaĭ de datorniciĭ Turcĭ mare strînsoare și silă era (Cost. 1, 291), a face cuĭva strînsoare. Tăĭeturĭ, colică. Recoltă strînsă. L. V. Reuniune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strânsoare s. f., g.-d. art. strânsorii; pl. strânsori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strânsoare s. f., g.-d. art. strânsorii; pl. strânsori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strânsoare s. f., g.-d. art. strânsorii; pl. strânsori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRÂNSOARE s. v. agoniseală, agonisire, agonisită, asuprire, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strângere, strâns, suferință, supliciu, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRÂNSOARE s. v. apăsare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRÎNSOARE s. apăsare, greutate, presare, presiune, (rar) strînsură. (Simțea o ușoară ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strînsoare s. v. AGONISEALĂ. AGONISIRE. AGONISITĂ. ASUPRIRE. CALVAR. CANON. CAZNĂ. CHIN. COLICĂ. CONSTRÎNGERE. CONTRACTARE. CONTRACȚIE. CONVULSIE. CRAMPĂ. DIFICULTATE. DISPOZIȚIE. DURERE. ECONOMIE. EXPLOATARE. FORȚĂ. HOTĂRÎRE. IMPAS. ÎMBRĂȚIȘARE. ÎMBRĂȚIȘAT. ÎMPILARE. ÎNCLEȘTARE. ÎNCURCĂTURĂ. ÎNGUSTIME. ÎNLĂNȚUIRE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. ORDIN. PATIMĂ. PEDEAPSĂ. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PORUNCĂ. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. RECOLTĂ. ROD. SANCȚIUNE. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SILĂ. SILNICIE. SPASM. STRÎNGERE. STRÎNS. SUFERINȚĂ. SUPLICIU. TETANIE. TORTURĂ. URGISIRE. VIOLENȚĂ. ZGÎRCIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
strânsoare, strânsorisubstantiv feminin
- 1. (Senzație de) apăsare, (de) presiune. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: apăsare presiune încleștare
- Își făcuseră țigări. Pentru cei care aveau mîinile prea umflate de strînsoarea frînghiilor, cînd fuseseră aduși, sau degetele zdrobite în bătaie, răsuceau țigări ceilalți. DUMITRIU, B. F. 157. DLRLC
- Foarte frumos, domnule bădie, zise ea în sfîrșit, desfăcîndu-și ușor mînile din strînsoarea mea și așezîndu-se pe un scaun. HOGAȘ, M. N. 21. DLRLC
- Se trîntește pe brînci în pat, își reazimă inima, în care simte o strînsoare nedefinită, pe mîna dreaptă, și pe cea stîngă fruntea caldă. CARAGIALE, S. 62. DLRLC
-
- 2. Supraveghere strictă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: constrângere supraveghere îngrădire
- Acu începe cu adevărat pentru o domniță viața, cînd scapă de strînsoare și intră în lume. Slobodă este după asta să facă așa cum îi place. SADOVEANU, Z. C. 332. DLRLC
- Adeseori noaptea mă scol, ascult, și aud pași în păretele meu. Iată subt ce strînsoare trăiesc, Tisbe. NEGRUZZI, S. III 406. DLRLC
- A răilor povețe Țin duhul în strînsoare. NEGRUZZI, S. II 180. DLRLC
-
- Nu putem scăpa din foc, De-așa moarte cu necaz... De-așa moarte cu strînsori, Fără frați, fără surori. HODOȘ, P. P. 230. DLRLC
-
-
- 3. Faptul de a fi strâns, înghesuit. DLRLCsinonime: înghesuială
- Din strînsoarea podurilor de peste gîrlă, lumea se revarsă spre biserica Domnița Bălașa. CAMIL PETRESCU, O. II 254. DLRLC
-
- 4. Loc îngust, strâmt; calitatea, caracterul unui loc îngust, strâmt. DEX '09 DEX '98sinonime: îngustime
- 5. Ceea ce se adună de pe câmp și se duce acasă, pentru a fi păstrat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: recoltă
- În anul acesta s-au întîmplat că omul au făcut mai multă strînsoare, decît avea în toți anii de mai nainte. SBIERA, P. 151. DLRLC
-
- Chervane vechi, căruțe cu bucate Se duc spre munți și curg mereu din zare. Sînt mari averi domnești, strînsoarea, rodul Atîtor lacrimi și sudori cumplite. IOSIF, V. 69. DLRLC
-
-
- 6. Colecție. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: colecție
- [Viena are] o altă mare zidire unde au strînsoare de mulțime și feliurimi de monede antici, foarte vechi, și alte asemenea de mult preț. GOLESCU, Î. 50. DLRLC
- Vrednic de pedeapsă este cel ce va fi venit în Viena și nu va fi văzut acea mare zidire întru care este strînsoare de arme. GOLESCU, Î. 47. DLRLC
-
etimologie:
- Strâns + -oare. DEX '09 DEX '98