subiectivist, ~ă [At: RALEA, S. T. I, 183 / Pl: ~iști, ~e / E: fr subjectiviste] 1 a (D. concepții, teorii etc. sau d. manifestări, activități etc. ale oamenilor) Care aparține subiectivismului (1). 2 a (D. concepții, teorii etc. sau d. manifestări, activități etc. ale oamenilor) Care se referă la subiectivism (1). 3 a (D. concepții, teorii etc. sau d. manifestări, activități ale oamenilor) Care este specific subiectivismului (1). 4 a (D. concepții, teorii etc. sau d. manifestări, activități etc. ale oamenilor) De subiectivism. 5 smf Adept al subiectivismului (1) Si: subiectiv (7). 6 a (D. manifestări, activități, creații etc. ale oamenilor) Care aparține subiectivismului. 7 a (D. manifestări activități, creații etc. ale oamenilor) Care este specific subiectivismului (4). 8 a (D. manifestări, activități, creații etc. ale oamenilor) Care manifestă subiectivism (4). 9 a (D. manifestări, activități, creații etc. ale oamenilor) Care este bazat pe impresii personale Si: (rar) personalist. 10 smf Persoană care manifestă subiectivism (4).

SUBIECTIVIST, -Ă, subiectiviști, -ste, adj. 1. Care se referă la subiectivism (1), care se bazează pe subiectivism. Teorie subiectivistă. ♦ (Substantivat) Adept al subiectivismului. 2. Care ține de subiectivism (2), care are un caracter personal; bazat pe impresii personale. Genul literar... care exprimă mai bine sentimentele și suferințele individuale, e genul liric, un gen mai ales subiectivist și individualist. GHEREA, ST. CR. III 172. ♦ (Substantivat) Persoană care manifestă subiectivism (2). Unde însă d-l Maiorescu s-a înșelat, unde a redevenit subiectivistul pe care cercase să-l lepede, este atunci cînd a voit să pună în concordanță principiile sale cu scrierile ce s-au produs în și prin mișcarea de la Iași. MACEDONSKI, O. IV 125.

SUBIECTIVIST, -Ă adj. 1. Care are tendințe de subiectivism (1); referitor la subiectivism, care aparține subiectivismului. 2. (Arte) Cu caracter personal. // s.m. și f. Adept al subiectivismului. [Cf. fr. subjectiviste].

SUBIECTIVIST, -Ă I. adj. 1. care are tendințe de subietivism (1); referitor la subiectivism; subiectiv (2); 2. (arte) cu caracter personal. II. s. m. f. adept al subiectivismului. (< fr. subjectiviste)

SUBIECTIVIST¹ ~stă (~ști, ~ste) 1) Care ține de subiectivism; propriu subiectivismului. Concepție ~stă. 2) Care manifestă subiectivism; bazat pe impresii personale; neobiectiv. Apreciere ~stă. /<fr. subjectiviste

subiectivist (desp. -biec-) adj. m., s. m., pl. subiectiviști; adj. f., s. f. subiectivistă, pl. subiectiviste

!subiectivist (-biec-) adj. m., s. m., pl. subiectiviști; adj. f., s. f. subiectivistă, pl. subiectiviste

subiectivist adj. m., s. m. (sil. -biec-; mf. sub-), pl. subiectiviști; f. sg. subiectivistă, pl. subiectiviste

SUBIECTIVIST adj. personalist. (Atitudine ~.)

SUBIECTIVIST adj. personalist. (Atitudine ~.)