9 definiții pentru subraț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUBRAȚ, subrațe, s. n. 1. Subsuoară (1). 2. Linie care marchează punctele de adâncime a răscroiturii mânecilor la subsuoara obiectelor de îmbrăcăminte. – Sub1- + braț.
subraț sn [At: M. D. ENC. / Pl: ~e / E: sub1- + braț] 1 Regiune a corpului omenesc, de forma unei cavități, situată pe partea interioară a articulației brațului cu umărul Si: axilă (1), subsuoară (1). 2 (Îlav) La ~ (indică modul de purtare a unor obiecte, a unor greutăți) Susținut de braț și de partea laterală a toracelui. 3 Parte a unui obiect de îmbrăcăminte care acoperă subsuoara și care corespunde părții de jos a încheieturii mânecii cu corsajul Si: subsuoară (8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBRAȚ, subrațe, s. n. 1. (Rar) Subsuoară (1). 2. Linie care marchează punctele de adâncime a răscroiturii mânecilor la subsuoara obiectelor de îmbrăcăminte. – Sub1- + braț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SUBRAȚ s. n. (Rar, în loc. adv.) La subraț = subsuoară. Țiganii de cîrciumi intrau cu vioarele la subraț. ARDELEANU, D. 289.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
subraț (desp. su-braț) s. n., pl. subrațe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
subraț (su-braț) s. n., pl. subrațe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
subraț s. n. (sil. -braț), pl. subrațe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUBRAȚ s. 1. v. subsuoară. 2. subsuoară. (~ul unei rochii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUBRAȚ s. 1. (ANAT.) axilă, subsuoară, (reg.) sumînă. 2. subsuoară. (~ unei rochii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: su-braț
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
subraț, subrațesubstantiv neutru
-
- La subraț = (la) subsuoară. DLRLC
- Țiganii de cîrciumi intrau cu vioarele la subraț. ARDELEANU, D. 289. DLRLC
-
-
- 2. Linie care marchează punctele de adâncime a răscroiturii mânecilor la subsuoara obiectelor de îmbrăcăminte. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Sub- + braț DEX '09 DEX '98