10 definiții pentru sucire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUCIRE, suciri, s. f. Acțiunea de a (se) suci și rezultatul ei; răsucire, învârtire, sucit1. – V. suci.

SUCIRE, suciri, s. f. Acțiunea de a (se) suci și rezultatul ei; răsucire, învârtire, sucit1. – V. suci.

sucire sf [At: LB / Pl: ~ri / E: suci3] 1 Determinare a unei mișcări de rotație a unui fir, a unei fibre textile etc. în jurul lui însuși sau în jurul altuia printr-o acțiune continuă și în același sens, pentru a-l face mai rezistent, mai gros etc. sau pentru a-l folosi la confecționarea unor obiecte Si: învârtire, învârtit, răsuceală, răsucire, răsucit, răsucitură, sucit1 (1), sucitură (1), (rar) suceală (1). 2 Mișcare de rotație în jurul cuiva sau a ceva în formă de cerc sau de colac Si: încolăcire, înfășurare, învălătucire, răsucire, (rar) încolăceală, încolăcitură, vălătuceală. 3 (Înv) Răsucire în sensuri opuse a extremităților unui corp alungit. 4 Mișcare (continuă) făcută în cerc, în spirală, de jur împrejur Si: întoarcere, întors, învârtire, răsucire, rotire, (rar) suceală (5). 5 Întoarcere (repetată) a corpului ființelor sau a unei părți a lui în altă direcție decât cea precedentă Si: sucire (11). 6 Întoarcere a corpului sau a unei părți a lui într-o parte și în alta Si: răsucitură, sucitură (12). 7 (Pfm) Luxare. 8 (Reg) Castrare (1).

SUCIRE, suciri, s. f. Acțiunea de a (se) suci; răsucire, învîrtire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sucire s. f., g.-d. art. sucirii; pl. suciri

sucire s. f., g.-d. art. sucirii; pl. suciri

sucire s. f., g.-d. art. sucirii: pl. suciri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUCIRE s. 1. v. răsucire. 2. v. încolăcire. 3. întoarcere, întors, învârtire, răsucire, rotire. (~ unui buton, a unui contact.) 4. v. luxație.

SUCIRE s. v. castrare, jugănire, jugănit, scopire, scopit, sterilizare.

SUCIRE s. 1. învîrtire, învîrtit, răsuceală, răsucire, răsucit, răsucitură, suceală, sucit, sucitură. (~ unui fir textil.) 2. încolăcire, înfășurare, învălătucire, răsucire, (rar) încolăceală, încolăcitură, vălătuceală. (~ șarpelui în jurul...) 3. întoarcere, întors, învîrtire, răsucire, rotire. (~ unui buton, a unui contact.) 4. (MED.) deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, luxare, luxație, scrînteală, scrîntire, scrîntitură, (rar) răsucire, sucitură, torsiune, (prin vestul Munt.) proclinteală, proclintire. (~ osului humeral.)

sucire s. v. CASTRARE. JUGĂNIRE. JUGĂNIT. SCOPIRE. SCOPIT. STERILIZARE.

Intrare: sucire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sucire
  • sucirea
plural
  • suciri
  • sucirile
genitiv-dativ singular
  • suciri
  • sucirii
plural
  • suciri
  • sucirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sucire, sucirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi suci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.