10 definiții pentru suptură
Explicative DEX
SUPTURĂ, supturi, s. f. (Pop.) Supt1. – Supt1 + suf. -ură.
SUPTURĂ, supturi, s. f. (Pop.) Supt1. – Supt1 + suf. -ură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
suptură sf [At: TDRG / Pl: ~ri / E: supt2 + -ură] 1 (Pop) Supt2 (1). 2 (Rar) Prădare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPTURĂ, supturi, s. f. (Popular) Alimentare a copilului la sîn; supt. O suptură nu ajunge pruncului. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
suptúră f., pl. ĭ. Acțiunea, felu și rezultatu sugeriĭ: maĭ multe supturĭ pe zĭ unuĭ prunc. Fig. Jaf, stoarcere: suptura poporuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
suptură (pop.) s. f., g.-d. art. supturii; pl. supturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
suptură (pop.) s. f., g.-d. art. supturii; pl. supturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
suptură s. f., g.-d. art. supturii; pl. supturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
SUPTURĂ s. v. sugere, supt.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
suptură s. v. SUGERE. SUPT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
suptură, supturi, s.f. 1. (pop.) sugere, supt (cu gura, cu botul și cu buzele). 2. prădare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
suptură, supturisubstantiv feminin
-
- O suptură nu ajunge pruncului. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- Supt + -ură. DEX '09 DEX '98