8 definiții pentru surliță
Explicative DEX
SURLIȚĂ, surlițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui surlă (1). – Surlă + suf. -iță.
SURLIȚĂ, surlițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui surlă (1). – Surlă + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
surliță1 sf [At: MARIAN, ap. CADE / Pl: ~țe / E: surlă + -iță] 1-2 (Buc; șhp) Surlișoară (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SURLIȚĂ, surlițe, s. f. Diminutiv al lui surlă1. Unii feciori suflă în buciume, cîntă în surlițe, fluiere. MARIAN, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sorliță sf [At: MARIAN, O. I. 178 / V: sur~, șor~, șur~ / Pl: ~țe / E: ns cf bg dal усорлица] (Orn; reg) Zăgan (Gypaëtus barbatus aureus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șurliță2 sf vz surliță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
surliță (reg.) s. f., g.-d. art. surliței; pl. surlițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
surliță (reg.) s. f., g.-d. art. surliței; pl. surlițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
surliță s. f., g.-d. art. surliței; pl. surlițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: surliță
surliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
surliță, surlițesubstantiv feminin
-
- Unii feciori suflă în buciume, cîntă în surlițe, fluiere. MARIAN, la CADE. DLRLC
-
etimologie:
- Surlă + -iță. DEX '98 DEX '09