opțiuni
  • info

11 definiții pentru tăcut (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂCUT, -Ă, tăcuți, -te, adj. 1. Care tace, care nu vorbește; p. ext. care nu face zgomot; calm, liniștit. 2. Puțin comunicativ, taciturn; p. ext. discret, rezervat, timid. – V. tăcea.

TĂCUT, -Ă, tăcuți, -te, adj. 1. Care tace, care nu vorbește; p. ext. care nu face zgomot; calm, liniștit. 2. Puțin comunicativ, taciturn; p. ext. discret, rezervat, timid. – V. tăcea.

tăcut2, ~ă [At: ANON. CAR. / Pl: ~uți, ~e / E: tăcea] 1 a Care nu vorbește. 2-3 av, a (În mod) lipsit de zgomot Si: liniștit. 4 a Care exprimă calm (1). 5 a Taciturn (1). 6 a (Pex) Rezervat. 7 a (Înv) Ascuns (4). 8 a (Rar) Tacit (1).

TĂCUT2, -Ă, tăcuți, -te, adj. Care tace, care nu vorbește, p. ext. care nu face zgomot (v. calm, liniștit); care vorbește puțin, căruia nu-i place să vorbească (v. taciturn). Era un om tăcut; nu schimba cu nimeni un cuvînt. MIRONESCU, S. A. 118. Și-au stat tăcuți, că i-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I. 228. Stan era om tăcut în feliul său. CREANGĂ, P. 142. Îl vedea mai tăcut și mai retras. NEGRUZZI, S. I 25. ◊ Fig. Tăcută nălucește biserica străbună, Cu turnuri răsucite ascunse sub cupole. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 125. ◊ (Substantivat) Strigă, strigă, mutule, nu tăcea, tăcutule. ȘEZ. III 123.

TĂCUT2, -Ă, tăcuți, -te, adj. 1. Care tace, care nu vorbește; p. ext. care nu face zgomot; calm, liniștit. 2. Taciturn; p. ext. discret, rezervat, timid. – V. tăcea.

TĂCUT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A TĂCEA. 2) (despre oameni) Care vorbește puțin; care este închis în sine; taciturn. ◊ Pe ~te pe ascuns. /v. a tăcea

tăcút, -ă adj. Care tace din natura luĭ (taciturn, mocnit): om tăcut. Lipsit de zgomot: casă tăcută. Pe tăcute, fără a vorbi saŭ a face zgomot: a lucra pe tăcute.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂCUT adj. 1. v. ursuz. 2. v. liniștit. 3. calm, liniștit. (Pe aleile ~.) 4. liniștit, mut. (Natură ~.)

TĂCUT adj. 1. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorît, taciturn, urîcios, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (Om ~.) 2. liniștit, (livr.) silențios. (O stradă ~; un interior ~.) 3. calm, liniștit. (Pe aleile ~.) 4. liniștit, mut. (Natura ~.)

Tăcut ≠ comunicativ, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

moarte tăcută expr. (intl.) gâtuire, sugrumare, strangulare.

tăcut ca mormântul / ca un pește expr. 1. tăcut, taciturn, rezervat. 2. discret, secretos.

Intrare: tăcut (adj.)
tăcut1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăcut
  • tăcutul
  • tăcutu‑
  • tăcută
  • tăcuta
plural
  • tăcuți
  • tăcuții
  • tăcute
  • tăcutele
genitiv-dativ singular
  • tăcut
  • tăcutului
  • tăcute
  • tăcutei
plural
  • tăcuți
  • tăcuților
  • tăcute
  • tăcutelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăcut, tăcutăadjectiv

  • 1. Care tace, care nu vorbește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și-au stat tăcuți, că i-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I. 228. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Strigă, strigă, mutule, nu tăcea, tăcutule. ȘEZ. III 123. DLRLC
  • 2. Puțin comunicativ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: taciturn
    • format_quote Era un om tăcut; nu schimba cu nimeni un cuvînt. MIRONESCU, S. A. 118. DLRLC
    • format_quote Stan era om tăcut în feliul său. CREANGĂ, P. 142. DLRLC
    • format_quote Îl vedea mai tăcut și mai retras. NEGRUZZI, S. I 25. DLRLC
    • format_quote figurat Tăcută nălucește biserica străbună, Cu turnuri răsucite ascunse sub cupole. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 125. DLRLC
etimologie:
  • vezi tăcea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.