TĂIAT², -Ă, tăiați, -te, adj. I. 1. Care este despărțit, separat în bucăți cu ajutorul unui obicct tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; despicat. 2. (Despre filele unei cărți necitite) Desprins, desfăcut la margini. 3. (Despre texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 4. (Despre țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri. 5. (Despre anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. II. Rănit cu un obiect tăios. ♦ (Despre păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării). III. 1. (Despre răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit, oprit. 2. (Despre un pachet de cărți de joc) Despărțit în două punând jumătatea de dedesubt deasupra. – V. tăia.

tăiat², ~ă a [At: H II, 141 / P: tă-iat / Pl: ~ați, ~e / E: tăia] 1 Care este separat în bucăți, în fragmente cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice sau chimice Si: despicat, retezat, trunchiat (1). 2 Ucis cu o armă tăioasă. 3 (D. vin sau must) Oprit din fermentație. 4 Rănit cu un obiect tăios. 5 (D. păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării). 6 (D. filele unei cărți necitite) Desprins la margini. 7 (D. texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 8 (D. țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri. 9 (D. anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. 10 (D. răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit, oprit. 11 (D. un pachet de cărți de joc) Despărțit în două, punând jumătatea de dedesupt deasupra. 12 (Reg; îe) A fi A semăna leit cu cineva.

TĂIAT², -Ă, tăiați, -te, adj. I. 1. Care este despărțit, separat în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; despicat. 2. (Despre filele unei cărți necitite) Desprins, desfăcut la margini. 3. (Despre texte, filme etc.) Din care s-a suprimat o parte. 4. (Despre țesături) Destrămat în direcția firului țesut sau la îndoituri. 5. (Despre anumite preparate culinare) Cu aspect de lapte brânzit, din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare. II. Rănit cu un obiect tăios. ♦ (Despre păsări, animale) Care a fost sacrificat (în scopul valorificării). III. 1. (Despre răsuflare, respirație) Cu ritmul slăbit, oprit. 2. (Despre un pachet de cărți de joc) Despărțit în două punând jumătatea de dedesubt deasupra. [Pr.: tă-iat] – V. tăia.

tăiat adj. m. (sil. tă-iat), pl. tăiați; f. sg. tăiată, pl. tăiate

a avea o față de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de biscuit tăiat / de buzunar întors expr. (iron.) a fi urât, a avea fizionomie neplăcută

a da tăiate expr. (deț.) a fi exigent și restrictiv cu un deținut.

unu tăiat expr. (șc.) nota șapte.

TĂIAT adj. 1. v. despicat. 2. v. retezat. 3. v. sculptat. 4. v. operat. 5. v. tuns. 6. v. anulat. 7. brânzit, (reg.) sărbezit, (Mold.) corăslit. (Lapte ~.)

TĂIAT adj. 1. crăpat, despicat, spart, spintecat. (Lemne de foc ~.) 2. ciuntit, retezat, trunchiat. (Cu urechile ~.) 3. cioplit, săpat, sculptat. (Coloană ~.) 4. (MED.) operat. (Persoană ~.) 5. retezat, scurtat, tuns. (Păr ~; iarbă ~.) 6. anulat, eliminat, înlăturat, scos, suprimat, șters. (Un paragraf, un rînd ~.) 7. brînzit, (reg.) sărbezit, (Mold.) corăslit. (Lapte ~.)